Reacția Rusiei, după ce Letonia a început procesul de demolare a statuilor sovietice: „Ne rezervăm dreptul să luăm măsuri de represalii”

De la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, Letonia a început procesul de demolare a statuilor sovietice. În acest sens, astăzi, 10 noiembrie 2022, Federaţia Rusă l-a convocat pe ambasadorul Letoniei la Moscova, Maris Riekstins, pentru a protesta față de „vandalismul de stat”. Anunţul a fost făcut de Ministerul de Externe rus într-un comunicat.

De la începutul războiului, în Europa Centrală şi de Est au fost demolate mai multe situri care comemorează înfrângerea naziştilor de către Armata Rosie. În Letonia, fiecare monument comemorativ va fi demolat în următoarele patru luni. În acest sens, istoricii au întocmit o listă.

Letonia a început procesul de demolare a statuilor sovietice

Încă la începutul lunii iulie, Letonia a menţionat că va demola aproape 300 de monumente sovietice, inclusiv uriașul memorial al victoriei din capitala Riga.

Federaţia Rusă s-a arătat indignată de aceste acţiuni şi a ameninţat cu represalii „sensibile pentru Riga”.

„Şeful misiunii diplomatice a Letoniei a primit proteste energice în legătură cu politica actuală de vandalism de stat a Letoniei privind demolarea monumentelor comemorative sovietice. Observăm această barbarie în cadrul liniei generale a Rigăi în direcţia glorificării nazismului”’, susține Moscova într-un comunicat.

Kremlinul a folosit „denazificarea” ca scuză pentru invadarea Ucrainei, fără a prezenta însă vreo dovadă în acest sens.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, Moscova a atras totodată atenţia cu privire la declaraţiile „antiruse” ale ambasadorului leton.

Ambasadorul Letoniei a fost informat şi despre „paşii legali” făcuţi de autorităţile letone pentru a crea „obstacole în activitatea centrului cultural Casa Moscovei din Riga şi a sanatoriului Jantarnij Bereg, în Jurmala, din Letonia, cu scopul unei posibile exproprieri a acestei proprietăţi ruse”.

„Ne rezervăm dreptul să luăm măsuri de represalii, inclusiv asimetrice, care fără îndoială că vor fi sensibile pentru Riga”, a avertizat Ministerul Afacerilor Externe din Rusia.

Memorialul din Riga a fost unul dintre primele menționate de pe listă

În luna mai, în urma valului de indignare publică provocat de atacul asupra Ucrainei, deputații au adoptat o lege care prevede demolarea tuturor „obiectelor care glorifică regimurile sovietic și nazist” până la 15 noiembrie.

Memorialul din Riga a fost unul dintre primele menționate de pe listă. De asemenea, guvernul orașului a interzis mitingurile tradiționale de Ziua Victoriei din 9 mai și a trimis tractoare pentru a demonta marile omagii florale care fuseseră lăsate acolo.

„Fără îndoială, vor exista oameni care vor fi profund răniți de acest lucru și ar putea exista proteste”, a declarat Daunis Auers, profesor asociat de politică comparată la Universitatea din Letonia.

Vă readucem aminte că Letonia a fost prima țară care a refuzat importurile de gaz rusesc. Ministrul leton al Economiei, Janis Vitenbergs, a comunicat pe 5 aprilie, dorința republicii de a opri importul de gaz rusesc cât mai repede posibil. În acest sens, Letonia consideră livrări de GPL din Statele Unite ca o alternativă foarte promițătoare la gazul rusesc.

De acum încolo, Lituania nu va mai consuma gaz rusesc toxic”, a declarat atunci premierul Ingrida Šimonytė.

Așadar, Letonia a început procesul de demolare a statuilor sovietice, în pofida reacției din partea Federației Ruse.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.  

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.

Întreprinderile prietenoase mediului vor beneficia de granturi de până la 500 mii lei
Articolul anterior
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, mulțumește Uniunii Europene pentru ajutorul acordat Republicii Moldova
Articolul următor