Regiunea transnistreană va primi gaz din România doar dacă va plăti. „Partea dreaptă nu poate achita pentru ei”

Dacă din 1 octombrie, Gazprom ar sista livrările de gaz către Republica Moldova, am putea primi gaz din România. Totuși, regiunea transnistreană va fi alimentată cu gaz doar dacă va plăti pentru el. O spune președinta Maia Sandu invitată în cadrul emisiunii „Новая неделя” с Анатолием Голя de la TV8.

Tot ce trebuie să știi despre gazele naturale importate în Moldova. O listă  de curiozități elaborată de Veaceslav Ioniță - #diez

„Cei din Transnistria, dacă sunt gata să plătească, dacă vor achita în avans precum partea dreaptă a Nistrului, atunci da. Dar dacă oamenii nu sunt dispuși să plătească, partea dreaptă nu poate achita pentru ei”, a precizat șefa statului.

„Putem cumpăra atât prin Ucraina, cât și prin sudul Moldovei, nu avem probleme tehnice”, a subliniat Sandu.

Potrivit președintei, de la 1 octombrie, Republica Moldova ar trebui să treacă la o altă formulă de calcul a prețului conform actualului contract cu Gazprom, iar prețul la gaz va deveni „mult mai mic”. Totuși, autoritățile cred că furnizorul rus ar putea găsi o scuză pentru a deconecta Moldova de la gaz, pentru a nu îl furniza la un preț atât de mic.

„Facem totul astfel încât să nu fie necesar să cumpărăm volume mari, dar totul depinde de preț. Și vedem că astăzi, prețul de pe piață este unul, mâine altul. Toate acestea se întâmplă din cauza războiului din Ucraina și din cauza războiului gazelor”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului mai consideră că posibila încetare a livrărilor după 1 octombrie din cauza nerespectării termenelor pentru auditul Moldovagaz este doar un motiv formal.

„Faptul că nu se va efectua auditul nu poate fi un motiv. Pentru restructurarea datoriilor, acordul trebuia semnat pe 1 mai. Nu s-a întâmplat acest lucru și apoi, nu s-a întâmplat nimic. 1 octombrie nu este o dată în protocol care ar putea fi asociată cu faptul că acum nu există aceste acorduri de restructurare a datoriilor”, a declarat președinta.

Sandu a confirmat că dialogul dintre Republica Moldova și Federația Rusă a fost practic suspendat de la începutul războiului din Ucraina, acesta fiind minim.

Totodată, președinta a negat acuzațiile potrivit cărora autoritățile nu vor să negocieze prețurile la gaz cu Moscova.

„În fiecare lună există încercări ale Guvernului de a revizui această formulă, dar Gazprom nu are nicio dorinţă”, a afirmat șefa statului.

Maia Sandu a dat asigurări că Republica Moldova nu va rămâne fără gaz iarna, deoarece există surse alternative, însă cea mai mare problemă rămâne „problema prețurilor”.

Momentul în care Mihailo, simbolul rezistenței de la Azovstal, s-a întâlnit cu familia, după ce a fost eliberat din captivitate. Fiica bărbatului a publicat un video emoționant

Mihailo Dianov, luptătorul ucrainean cu brațul sfârtecat devenit simbolul rezistenței de la oțelăria Azovstal, s-a reunit cu familia, după mai bine de 4 luni de prizonierat la ruși. Fiica lui a publicat o înregistrare video emoționantă pe rețelele sociale, informează www.digi24.ro.

Mihailo, care se află acum într-un spital din Kiev, a fost eliberat săptămâna trecută, în cadrul unui schimb de prizonieri. Ministerul ucrainean al Apărării a publicat vineri seara o fotografie în care soldatul apare extrem de slab și cu brațul rănit atrofiat. Și-a păstrat însă zîmbetul. La fel de zîmbitor apare și în imaginile în care își îmbrățișează familia.

„Soldatul ucrainean Mihailo Dianov se numără printre cei norocoși: spre deosebire de unii dintre colegii săi prizonieri de război, el a supraviețuit captivității rusești. Așa „aderă” Rusia la Convențiile de la Geneva. Așa continuă Rusia moștenirea rușinoasă a nazismului”, a scris Ministerul Apărării din Ucraina pe Twitter.

Mihailo, în vârstă de 42 de ani, a devenit cunoscut în toată lumea datorită unei fotografii în care apărea murdar, nebărbierit și cu haine jerpelite, dar făcând semnul victoriei, în timp ce ținea în mână o cană cu cafea, iar pe brațul bandajat avea montată o atelă metalică, fixată cu șuruburi. În ciuda stării sale evident degradate, bărbatul afișa un zâmbet liniștit și o mină încrezătoare.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

Președinta Maia Sandu, după întâlnirea cu scântei din Găgăuzia: „Nu trebuie să judecăm întreaga Autonomie. Avem nevoie de pace și liniște”
Articolul anterior
Republica Moldova va beneficia de un grant de 15.000.000 de euro din partea Băncii Europene pentru Investiții
Articolul următor