Republica Moldova a depășit România în lupta împotriva corupției

18/12/2023

News

Republica Moldova a depășit România în lupta împotriva corupției și se află pe poziția a 35-a la nivel global în Indexul Integrității Publice (IPI), cu șase locuri în fața României. Așa arată datele evaluării pentru anul 2023 și prognoza pentru anul 2024 a controlului corupției, realizate de ERCAS1, scrie voceabasarabiei.md.

Româniacurata.ro scrie că Republica Moldova se numără printre cele 22 de țări care au înregistrat îmbunătățiri în controlul corupției, în timp ce România stagnează.

Topul IPI este condus de Danemarca, Norvegia, Finlanda, Noua Zeelandă și Estonia (care a trecut în fața SUA).

Prognoza globală a ERCAS pentru anul 2024 nu este una încurajatoare.

”Tendințele digitale (cetățeni conectați la internet și la platformele de comunicare socială, servicii online) sunt toate în continuă creștere, în timp ce indicatorii politici (independența sistemului judiciar, libertatea presei) înregistrează rezultate proaste în cea mai mare parte a lumii și se înrăutățesc”, susține Alina Mungiu-Pippidi, directorul ERCAS, în analiza rezumativă intitulată ”Cum va evolua corupția în 2024? Revizuirea trecutului pentru a prognoza viitorul”.

Stagnarea României, progresul R. Moldova

În privința României, prognoza arată că a făcut progrese în ceea ce privește cetățenia digitală și serviciile online, dar suferă la capitolul independenței justiției, al presei și al amestecului serviciilor secrete în probleme civile. Republica Moldova excelează în ceea ce privește transparența (capitol la care intră în TOP 10 global) și cetățenia digitală.

”România a înregistrat progrese în ceea ce privește serviciile online și e-cetățenia, dar stagnează la un nivel mediocru de independență judiciară pentru o țară din UE. Mass-media au reușit să se mențină, datorită unei creșteri a fondurilor guvernamentale după pandemie (care are și dezavantajul său în ceea ce privește dependența mass-media de guvern), dar joacă un rol ambiguu, cu instituții întregi de presă care aparțin sau au fost cumpărate de persoane corupte, multe deja condamnate la închisoare, pledând astfel împotriva anti-corupției sau împotriva interesului general”, se arată în prognoză.

”Social media este doar o extensie a acestei ambiguități morale ale mass-media tradiționale. O nouă candidatură de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n.r.) ar putea accelera unele reforme, dar unele caracteristici de guvernare post-comunistă pe termen lung nu permit progrese mari. O problemă majoră este amestecul extins al serviciilor secrete într-o varietate de probleme civile – de exemplu, prin organizarea directă a numărării voturilor și a vaccinărilor și prin participarea prin intermediul companiilor lor semi-acoperite la achizițiile publice într-o varietate de domenii politice. Rezultatul este un segment secret substanțial al unui buget altfel transparent”, se mai scrie despre România.

”Moldova a reușit să-și răscumpere democrația după fiecare criză periodică și a reușit să ridice peste scorul de 7 în IPI, depășindu-și regiunea3 și depășind Ucraina de la începutul războiului. Țara a adoptat toate legile și instituțiile anticorupție din repertoriu, în mare parte cu încurajarea și sprijinul financiar al comunității internaționale”, se arată în analiza pentru Republica Moldova.

”Având în vedere statul de drept suboptim în această țară post-sovietică, șirul instituțiilor anticorupție s-a dovedit în trecut destul de inutil și chiar o sursă de îngrijorare, deoarece politizarea lor amenința politicienii din opoziție, din cauza aplicării selective sau pur și simplu a represiunii judiciare. Verificarea actuală a sistemului judiciar este necesară, dar rezultatele rămân să fie validate de performanțele viitoare. Moldova are un record de transparență, ajungând în top zece la nivel mondial și are o masă critică de e-cetățeni. Țara are mare nevoie de sprijinul UE pentru a-și rezolva problemele structurale care subminează buna guvernare, zonele gri legate de Transnistria separatistă și moștenirea sa sovietică în general”, se arată pentru Republica Moldova.

Cei șase indicatori utilizați pentru IPI 2023 sunt:

Transparența administrativă – Transparența de facto a contractelor de achiziții publice, a registrului comerțului, a cadastrului funciar și a rapoartelor auditorilor generali, astfel cum au fost raportate pas cu pas și link cu link în indicele T.
Servicii online – Măsura în care guvernele oferă servicii online, astfel cum este prezentată în sondajul ONU.
Transparența bugetară – Măsura în care propunerile de buget și cheltuielile din anii anteriori sunt și au fost făcute publice, folosind o fracțiune din sondajul Open Budget Index.
Independența sistemului judiciar – Măsura în care sistemul judiciar este autonom față de interesul privat (inclusiv față de funcționarii guvernamentali), ca în sondajul Global Competitiveness Report realizat de Forumul Economic Mondial.
(Cetățenie digitală) E-cetățenie – Abonamentele de bandă largă pentru gospodării și utilizatorii Facebook în funcție de țară măsoară capacitatea societății civile
Libertatea presei – Indicator anual, inclusiv presiunea economică și fizică asupra mass-mediei.

Grătieşti: O groapă de gunoi neautorizată a pus autorităţile la treabă. Au fost evacuate câteva tone de deșeuri

O groapă de gunoi neautorizată din comuna Grătieşti, municipiul Chişinău, a pus autorităţile locale pe treabă. După aproape trei săptămâni de la difuzarea unui material în presă, primăria a evacuat câteva tone de deşeuri din fâşia forestieră de la marginea localităţii şi a salubrizat zona, transmite TVR Moldova.

Au fost evacuate cinci maşini, cinci camioane de gunoi. Acum e totul curat. Măi oameni buni, şi voi cei mai puţini buni. Vă daţi seama că fâşiile acestea forestiere, plantaţiile acestea nu-s gunoişti publice. Nu pângăriţi vă rog natura. Imaginile cu terenul salubrizat ne-au fost expediate astăzi de primarul comunei Grătieşti, Olga Caraman, care ne-a informat că s-au cheltuit aproape 5 mii de lei din bugetul local.

La sfârşitul lunii aprilie, o echipă TVR Moldova a descoperit, într-o fâşie forestieră de la marginea comunei, mormane de deşeuri. Pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi, erau împrăştiate peturi din plastic, cutii de vopsea, încălțaminte, pneuri, saci și pachete din polietilenă.

Atunci, alesul local a declarat că aflat de la TVR Moldova despre această bombă ecologică şi a promis că va salubriza terenul.

Reabilitarea drumului Soroca-Arioneşti-Otaci: BERD a alocat 44.000.000 de euro

Două companii de constricții, din Republica Moldova și Turcia, vor reabilita tronsonul de drum Soroca-Arioneşti-Otaci care, conform unor estimări, este cel mai deteriorat din republică.

Pentru aceste lucrări Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a alocat 44.000.000 de euro. în prezent, lucrările la acest oboect important de infrastructură sunt în toi, transmite observatorul.md.

Vă reamintim că ceremonia de începere a lucrărilor a avut loc la 7 septembrie anul trecut, în prezența președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Antreprenorii promit că lucrările vor fi finalizate în trei ani, iar responsabilii de la Administraţia de Stat a Drumurilor susţin că monitorizează mersul lucrărilor şi dau asigurări că, deocamdată, nu există abateri de la termenii contractuali.

Paștele Blajinilor! Tradiții și obiceiuri în aceste zile

Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de rohmani. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor.

Paştele blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomene, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.

Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Legătura dintre pământeni şi Blajini se face, conform tradiţiei, la Paştele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile şi faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste făpturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paştele.

Până în Tarâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune că mănâncă foarte puţin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ouă roşii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne.

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.

De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.
Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii. facebook sharing button Share twitter sharing button Tweet