Risc de holeră în Libia: 1000 de morți au fost îngropați în gropi comune, mii de cadavre au ajuns în mare sau sub ruine

Locuitorii şi salvatorii din oraşul libian devastat Derna se luptă să facă faţă miilor de cadavre care sunt aduse de apă sau se descompun sub dărâmături, după o inundaţie care a distrus clădiri şi a măturat oamenii în mare, transmite Reuters.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alte grupuri de ajutor au îndemnat autorităţile din Libia să oprească îngroparea victimelor inundaţiilor în gropi comune, spunând că acestea ar putea aduce o suferinţă psihică pe termen lung familiilor sau ar putea provoca riscuri pentru sănătate, dacă sunt situate lângă apă.

Un raport al ONU spune că până acum peste 1.000 de oameni au fost îngropaţi în acest fel de când Libia, o naţiune divizată de un deceniu de conflict şi haos politic, a fost lovită duminica trecută de ploaia torenţială care a provocat ruperea a două baraje.

Mii de oameni au fost ucişi şi alte mii sunt date dispărute.

„Corpurile sunt împrăştiate pe străzi, sunt aduse înapoi pe ţărm şi sunt îngropate sub clădiri prăbuşite şi moloz. În doar două ore, unul dintre colegii mei a numărat peste 200 de cadavre pe plaja de lângă Derna”, a declarat Bilal Sablouh, manager de criminalistică pentru Africa la Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC), într-o şedinţă de informare la Geneva.

Ibrahim al-Arabi, ministrul Sănătăţii din guvernul de vest al Libiei, cu sediul la Tripoli, a declarat pentru Reuters că este sigur că apele subterane sunt poluate cu apă amestecată cu cadavre, animale moarte, deşeuri şi substanţe chimice.

„Îndemnăm oamenii să nu se apropie de fântânile din Derna”, a spus el.

Mohammad al-Qabisi, şeful Spitalului Wahda din Derna, a declarat că un spital de campanie tratează persoane cu boli cronice care au nevoie de atenţie regulată. El a spus că există temeri că bolile transmise prin apă se vor răspândi, dar până acum nu a fost înregistrată niciun caz de holeră.

Zonele din Derna, punctul central al distrugerii din estul Libiei, au fost distruse atunci când barajele aflate mai sus de oraş s-au rupt, iar inundaţia care a măturat o albie de obicei uscată a doborât blocuri întregi de locuinţe în timp ce familiile dormeau.

„Ar trebui să ne fie frică de o epidemie”

Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Libia a declarat că peste 5.000 de persoane au fost declarate presupus moarte, cu 3.922 de decese înregistrate în spitale, iar peste 38.640 au fost strămutate din regiunea afectată de inundaţii.

Numărul real al morţilor ar putea fi mult mai mare, spun oficialii. „Ar trebui să ne fie frică de o epidemie. Mai sunt cadavre sub pământ… Acum sunt cadavre care încep să miroasă”, a spus Nouri Mohamed, în vârstă de 60 de ani, la o brutărie care oferă pâini gratuit.

Agenţia pentru sănătate a ONU, împreună cu CICR şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie, au cerut ca înmormântările să fie gestionate mai bine, scrie news.ro.

„Îndemnăm autorităţile din comunităţile afectate de tragedie să nu se grăbească cu înmormântări în masă sau incinerări în masă”, a declarat Kazunobu Kojima, ofiţer medical pentru biosecuritate şi biosecuritate în Programul OMS pentru Situaţii de Urgenţă în Sănătate.

Acesta a cerut morminte individuale, demarcate şi documentate, spunând că înmormântările pripite ar putea duce la suferinţă mintală pentru familii, precum şi probleme sociale şi juridice.

Cadavrele neidentificate au fost fotografiate înainte de înmormântare

Cadavrele victimelor traumei în urma dezastrelor naturale nu au reprezentat „aproape niciodată” o ameninţare pentru sănătate, se spune, cu excepţia cazului în care se aflau în sau lângă surse de apă dulce.

Un medic din Derna a spus săptămâna aceasta că au fost făcute fotografii cu cadavre neidentificate înainte de înmormântare, în cazul în care rudele le-ar putea identifica ulterior.

Raportul ONU de joi spunea că peste 1.000 de cadavre în Derna şi peste 100 în Al Bayda, un alt oraş de coastă afectat de inundaţii, au fost îngropate în gropi comune.

Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi, care are o echipă de 100 de oameni în Libia, a declarat că gestionarea cadavrelor este cea mai presantă preocupare.

„Nu ne aduceţi mâncare, nu ne aduceţi apă, aduceţi-ne pungi pentru cadavre”

„Am auzit de la echipa mea că există gropi comune unde lucrătorii de salvare făceau apel: „Nu ne aduceţi mâncare, nu ne aduceţi apă, aduceţi-ne saci pentru cadavre”, a spus Ahmed Bayram de la NRC.

CICR a trimis vineri un zbor de marfă către Benghazi, cel mai mare oraş din estul Libiei, cu 5.000 de saci de cadavre. Au venit şi alte ajutoare din străinătate.

Consiliul Danez pentru Refugiaţi a anunţat că trimite o echipă de experţi în eliminarea explozivilor, din cauza riscului ca minele să fie dislocate în urma inundaţiilor.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa, care a trimis deja trei avioane şi o navă cu provizii, a trimis acum două nave de acostare amfibie, care transportau 122 de vehicule, inclusiv ambulanţe şi vehicule de salvare.

Unii locuitori din Libia au fost frustraţi de faptul că propriile autorităţi nu acţionează mai repede.

„Statul nu ne foloseşte la nimic”, a spus Saad Rajab Mohamed al-Hasi, un ofiţer de securitate în vârstă de 50 de ani care locuieşte în Susah, un oraş aflat la aproximativ 60 km (38 mile) distanţă, care a fost şi el afectat de inundaţii.

„Acum sunt în stradă cu copiii şi soţia mea”, a spus acesta.

Şeful ONU, Martin Griffiths, a declarat în cadrul briefingului de la Geneva că Libia are nevoie de echipamente pentru a găsi oameni prinşi în nămol şi clădiri deteriorate, precum şi asistenţă medicală primară pentru a preveni un focar de holeră.

Cine ar putea fi succesorul papei Francisc și ce se întâmplă în adunarea secretă prin care Vaticanul își alege noul papă

Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales, scrie digi24.ro.

Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice. Teoretic, orice persoană catolică de sex masculin poate fi aleasă în rol de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era un membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul s-a întâmplat în 1378.

După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare.

Cu toate că oficial nu este permisă promovarea vreunuia dintre candidați, procesul alegerii noului papă este unul „extrem de politic”, potrivit BBC. Tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze.

Doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, întrucât doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot. Votul este secret. Toți cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie. Pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minim două treimi.

Patru runde de vot au loc în fiecare zi, până când un candidat primește destule voturi pentru a fi numit papă. Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul degajat putând fi văzut de cei care privesc procesul de afară. Dacă fumul este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă.

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară atinge cote alarmante

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară ajunge la cote alarmante. Sute de tone de produse sunt aruncate în fiecare an, chiar și în condițiile în care multe dintre acestea ar putea fi salvate sau reutilizate. Specialiștii spun că, de la an la an, oamenii sunt tot mai conștienți, iar partea pozitivă este că alimentele ce ajung în tomberoane sunt tot mai puține. Totuși, mai avem de lucrat la acest capitol, scrie radiomoldova.md.

Experții susțin că 40 la sută din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme pentru ele, le duc acasă, iar mai apoi multe dintre ele ajung la gunoi.Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, inclusiv consumul rațional de alimente, afirmă comunicatoarea de la Banca de Alimente, Ana Ceban.

Trebuie să facem cumpărăturile în baza unei liste, astfel ca să evităm achizițiile în plus, să găsim anumit forme de valorificate a alimentelor rămase, fie că sunt donate persoanelor nevoiașe, fie sunt congelate sau făcute alte rețete creative. De exemplu, ouăle roșii pot fi utilizate pentru salate, fructele și legumele pot deveni sosuri sau smoothie, se pot face diferite copturi din lactatele rămase.

În același timp, alimentele donate de agenții economici ajung la cele mai vulnerabile persoane, evident cu respectarea termenului de valabilitate, a mai spus Ana Ceban.

”În ceea ce ține de agenții economici, Banca de alimente se ocupă de recuperarea alimentelor care riscă să fie aruncate, pentru că fie au fost efectuate stocuri în exces, fie au defecte de ambala, fie trece perioada în care ele sunt achiziționate. E important ca ele să fie sigure pentru consum, iar Banca de alimente asigură condițiile de păstrare necesare și le distribuie în peste 78 de servicii sociale partenere.

Cetățenii Republicii Moldova aruncă la tomberon în fiecare an aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare. Aceasta în timp ce fiecare a patra persoană din mediul rural nu își poate permite să se alimenteze suficient și suferă din cauza foamei, relevă datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

TRAGEDIE de Paște: Un autobuz, condus de un moldovean, implicat într-un grav accident în Ucraina: Un pasager a murit, alți șase au fost răniți

Un grav accident rutier produs în dimineața zilei de 20 aprilie, în raionul Mohîliv-Podilskîi din regiunea Vinița, Ucraina, s-a soldat cu rănirea a șapte persoane, dintre care una a decedat ulterior. Autobuzul implicat, un vehicul de cursă marca Scania, era condus de un cetățean moldovean în vârstă de 64 de ani, au transmis autoritățile locale într-un comunicat, scrie ziua.md.

Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei, șoferul a pierdut controlul asupra direcției, iar autobuzul a ieșit de pe carosabil și s-a oprit în șanțul de pe marginea drumului.În urma impactului, șapte pasageri au fost răniți, inclusiv o fetiță de 8 ani și un bărbat de 48 de ani, cetățean străin.

Ulterior, portalul Strana.ua a anunțat că bărbatul, de naționalitate chineză, a murit din cauza rănilor suferite.

Cinci dintre victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit surselor locale, compania de transport nu răspunde apelurilor pasagerilor răniți și nu colaborează cu aceștia în present, notează sursa citată.

Andra a lansat videoclipul „Nemuritori” filmat la Chișinău, în regia lui Roman Burlaca
Articolul anterior
Și-a bătut socrul din cauza unor discuții legate de invazia rusă în Ucraina. Ce pedeapsă a primit un bărbat din Strășeni
Articolul următor
Close menu