Rochiile spectaculoase în care au defilat vedetele pe covorul roșu de la Cannes 2022

Numeroşi actori în fracuri negre şi actriţe purtând rochii de seară elegante i-au impresionat pe localnicii din sudul Franţei marţi după-amiază, odată cu deschiderea oficială a Festivalului de Film de la Cannes. Cea de-a 75-a ediţie a celui mai mare festival cinematografic din lume a readus vedetele de la Hollywood pe Riviera Franceză la jumătatea lunii mai, în pofida faptului că numărul cazurilor de COVID-19 a reînceput să crească în mai multe regiuni ale lumii.

Festivalul de la Cannes a ţinut întotdeauna la respectarea tradiţiilor, dar, în acest an, organizatorii au relaxat puţin regulile şi au încheiat parteneriate cu sponsorii digitali Brut şi TikTok şi au ales să prezinte în seara de deschidere un film franţuzesc cu zombi, „Coupez!” („Final Cut”), regizat de Michel Hazanavicius.

Această ediţie a Cannes-ului este, de asemenea, cel mai amplu eveniment cinematografic organizat de la începutul pandemiei de coronavirus, reunind numeroşi reprezentanţi ai acestei industrii şi un număr mare de spectatori. Ediţia din 2020 a fost anulată, iar cea din 2021 a fost amânată pentru luna iulie şi organizată într-un format relativ redus din cauza îngrijorărilor cauzate de COVID-19, scrie digi24.ro.

Marţi după-amiază, pe covorul roşu de la Cannes 2022, unde puţine vedete au purtat măşti sanitare, ca şi cum pandemia ar fi fost doar o amintire îndepărtată, au păşit numeroase staruri franceze şi personalităţi ale industriei cinematografice, inclusiv protagoniştii din „Final Cut”, actorii Romain Duris şi Berenice Bejo, precum şi preşedintele juriului festivalului, Vincent Lindon – un actor veteran francez, care a jucat recent în filmul „Titane”, regizat de Julia Ducournau şi recompensat anul trecut cu trofeul Palme d’Or. Pe covorul roşu au fost prezenţi şi ceilalţi membri ai juriului, printre care s-au aflat Asghar Farhadi, Joachim Trier, Rebecca Hall, Jeff Nichols şi Noomi Rapace. Au foste prezente şi actriţa premiată cu Oscar Julianne Moore, Eva Longoria şi una dintre vedetele filmului „No Time to Die”, Lashana Lynch.

O primire demnă de un mare star i-a fost rezervată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat la ceremonia de deschidere prin intermediul unui streaming video, în timpul căruia a vorbit despre războiul din ţara lui. „Sunt sigur că dictatorul va pierde”, a spus preşedintele ucrainean, referindu-se la Vladimir Putin. „Vom câştiga acest război. Glorie Ucrainei!”, a adăugat el.

În interiorul Palais des Festivals et des Congres din Cannes, puţini spectatori au purtat măşti sanitare. Discuţiile despre numărul persoanelor fără măşti sanitare care îl depăşeşte pe cel al persoanelor care poartă astfel de măşti au devenit o temă recurentă la Cannes, de la terasele locale şi până în sala de presă, unde juriul s-a reunit marţi după-amiază în faţa jurnaliştilor, care nici ei nu purtau acest obiect de protecţie sanitară. Oficialii festivalului au precizat că această abordare „liberă” din domeniul măsurilor de siguranţă este în concordanţă cu normele sanitare adoptate în Franţa, unde numărul cazurilor de COVID-19 este în scădere. Totuşi, organizatorii au menţionat creşteri ale infectărilor cu noul coronavirus în oraşe precum New York şi Los Angeles, unde locuiesc mulţi dintre actorii şi regizorii care sunt prezenţi la Cannes în acest an.

Deşi organizatorii festivalului au semnat un contract de parteneriat cu TikTok, ei au menţinut totuşi regula privind interdicţia de a face selfie-uri pe covorul roşu. Dacă un participant încearcă totuşi să îşi facă repede un selfie, unul dintre angajaţii festivalului îl va deposeda imediat de telefonul mobil.

Marţi seară, organizatorii de la Cannes i-au acordat un Palme d’Or onorific actorului american Forest Whitaker, care a fost recompensat în timpul ceremoniei de deschidere. Forest Whitaker a câştigat premiul de interpretare masculină la Cannes în anul 1988 cu rolul jucat în filmul „Bird”, regizat de Clint Eastwood.

„Este o mare onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici alături de voi şi să celebrăm împreună puterea artiştilor, purtătorii torţelor lumii, care spun povestea omenirii”, a declarat starul american.

Spectatorii din sală au reacţionat cu multă emoţie atunci când Forest Whitaker s-a referit şi la pandemia de coronavirus, spunând că „vieţile noastre, ale tuturor, au fost schimbate în perioada de izolare la domiciliu”.

„Timp de mulţi ani, vom procesa trauma provocată de ceea ce ni s-a întâmplat. Pentru a găsi un sens în toate aceste lucruri, prin intermediul magiei viselor şi al imaginaţiei”, a adăugat starul american.

Gazda principală a ceremoniei de deschidere, actriţa franceză Virginie Efira, protagonista filmului „Benedetta”, s-a referit în discursul ei la contextul politic complicat în care are loc festivalul din acest an. Purtând o rochie elegantă, ea a vorbit despre puterea filmelor de a deschide minţile oamenilor în perioade întunecate.

Selecţia Oficială a Festivalului de la Cannes 2022 conţine o varietate largă de filme şi include unele dintre cele mai aşteptate titluri ale anului, precum „Crimes of the Future Past”, de David Cronenberg, „Top Gun: Maverick”, de Joseph Kosinski, şi „Armageddon Time”, de James Gray. În competiţia pentru trofeul Palme d’Or se află şi regizorul român Cristian Mungiu, selectat în acest an cu filmul „R.M.N.”.

Cea de-a 75-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 17-28 mai.

O nouă schemă, pusă la cale de gruparea criminală „Șor”. Cum încearcă oligarhul fugar să legalizeze banii aduși din Rusia

Gruparea criminală condusă de fugarul penal Ilan Șor a creat o nouă schemă, prin care recrutează cetățenii în scopuri subversive. De această dată, oligarhul a decis să încheie cu „salariații” săi contracte de muncă deghizate sub voluntariat, pentru a se eschiva de la achitarea impozitelor. Mai mult, „contractul de voluntariat” pe care Șor obligă cetățenii să-l semneze este contrar multiplelor prevederi din legislația națională.

Jurnaliștii de la Deschide.MD  au intrat în posesia unui „contract de voluntariat”, semnat de Ilan Șor și una dintre persoanele recrutate. Deși, la prima vedere, pare un act juridic legal, prevederile acestuia se bat cap în cap cu cele din Legea voluntariatului și Codul fiscal. 

Astfel, contractul este semnat de „instituția gazdă”, prezentată în persoana lui Ilan Șor, și un voluntar – la fel persoană fizică. Acest punct, de la bun început, contravine Legii voluntariatului, potrivit căreia „instituția gazdă” poate fi doar o persoană juridică – nicidecum o persoană fizică.

Totodată, contractul obligă voluntarii „să îndeplinească sarcinile primite din partea instituției gazdă”, „să se subordoneze conducerii instituției gazdă cu care a încheiat contractul”, dar și „să respecte alte obligații care decurg din contractul de voluntariat”. Și aceste prevederi contravin Legii voluntariatului, care scrie expres că persoana participă ca voluntar pe baza consimţământului liber exprimat”.

În urma discuției cu mai mulți avocați, aceștia ne-au atras atenția asupra faptului că nu este clară esența acestui voluntariat. Mai exact, contractul nu descrie expres care sunt obligațiile voluntarului, menționând doar că acesta va ajuta la realizarea programelor sociale, va informa cetățenii despre programele respective și va „mobiliza” cetățenii în vederea susținerii proiectelor sociale. Toate aceste activități vor fi desfășurate „într-un anumit domeniu în funcție de posibilitățile proprii și conform regulilor existente în instituția gazdă”.

Norma dată contravine articolului 5 din Legea voluntariatului, în care se precizează că acest tip de contract trebuie „să conțină descrierea activităţii pe care voluntarul trebuie s-o presteze”.

Legislația R. Moldova interzice și remunerare financiară sau materială a voluntarului, cu excepția „acoperirii cheltuielilor legate de realizarea activităţii”. Mai exact, voluntarul este obligat să-și justifice toate cheltuielile în perioada activității pentru a putea primi bani de la „instituția gazdă”. Totuși, „contractul de voluntar” elaborat de gruparea „Șor” prevede expres oferirea unei sume de 3 mii lei, dar și „rambursarea tuturor datoriilor pentru anul 2023”. Astfel, persoanele implicate devin simpli angajați ai lui Șor, nicidecum voluntari – activitatea acestora fiind una impozabilă.

Găsiți continuarea aici.

Papa Francisc critică legalizarea drogurilor şi pe traficanţi: ”Niște asasini!”

Papa Francisc s-a pronunţat miercuri împotriva legalizării drogurilor şi i-a denunţat pe traficanţii de droguri numindu-i “asasini”, făcând totodată apel la ajutor şi sprijin pentru persoanele dependente, informează Reuters, potrivit stiripesurse.ro.

“O reducere a dependenţei de droguri nu se obţine prin liberalizarea consumului de droguri – aceasta este o iluzie – aşa cum a fost propus, sau aşa cum este deja implementat, în unele ţări”, a declarat papa Francisc în faţa mulţimii de credincioşi reuniţi în Piaţa Sfântul Petru din Roma în timpul audienţei sale săptămânale.

“În acelaşi timp, totuşi, să ne amintim că fiecare dependent are o poveste personală unică şi că trebuie să fie ascultat, înţeles, iubit şi, în măsura în care este posibil, vindecat şi purificat”, a adăugat suveranul pontif cu ocazia Zilei internaţionale de combatere a drogurilor, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Papa Francisc, în vârstă de 87 de ani, nu a făcut nicio distincţie între aşa-numitele droguri “uşoare”, cum ar fi marijuana, care a fost legalizată pentru uz recreativ în mai multe ţări şi în unele state americane, şi cele “dure”, cum ar fi heroina şi cocaina.

“Nu putem ignora intenţiile şi acţiunile malefice ale vânzătorilor de droguri şi ale traficanţilor. Ei sunt asasini”, a adăugat liderul de la Vatican.

Papa Francisc, care este originar din Argentina, a condamnat, de asemenea, “impactul distructiv” al producţiei de droguri asupra mediului înconjurător, afirmând că acesta este “din ce în ce mai evident, de exemplu, în bazinul Amazonului” din America Latină.

Hackerii au atacat pagina de Facebook a unei mănăstiri și au pus filme pentru adulți în loc de rugăciuni

Pagina de Facebook a unei cunoscute mănăstiri din județul Suceava a fost spartă de hackeri. Infractorii cibernetici au înlocuit postările cu rugăciuni cu poze și filme pentru adulți, scrie digi24.ro.

Este vorba despre pagina de facebook a Mănăstirii Dragomirna. Contul nu a putut fi recuperat din mâna infractorilor cibernetici care postează în mod regulat conținut ofensator. Reprezentanții mănăstirii au fost nevoiți să creeze o nouă pagină oficială, unde i-au informat pe enoriași despre situație și au rugat abonați paginii originale să o raporteze către Facebook pentru a putea fi eliminată.

„Întrucât pagina inițială de Facebook a Mănăstirii Dragomirna a fost preluată de o persoană necunoscută, vom posta aici informații despre evenimentele desfășurate în cadrul mănăstirii noastre. Vă rugăm să ne sprijiniți în raportarea paginii inițiale pentru a reuși să o închidem. Vă mulțumim! Maica Domnului să vă ocrotească, iar Sfântul Duh să-și reverse darurile sale asupra întregii lumi!”, este mesajul postat pe noua pagină de pe Facebook a mănăstirii. Maicile de la Mănăstirea Dragomirna au mai precizat pentru Monitorul de Suceava că pagina oficială a fost preluată de hackeri în cursul lunii mai, însă doar în ultimele zile au început să apară noile postări. Hackerii au păstrat tot conținutul paginii, cu datele de contact și informațiile oficiale despre mănăstire, însă printre fotografiile și postările cu slujbele religioase au început să posteze filmele erotice. Mănăstirea Dragomirna a fost construită în perioada 1602-1609 în satul Mitocu Dragomirnei, situat la 12 km de municipiul Suceava, de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei.

Războiul din Ucraina a determinat NATO să înfiinţeze un grup tactic al Alianţei în România: „Misiunea noastră este să apărăm şi să prevenim”
Articolul anterior
Ucraina a confiscat aproape toată averea oligarhului rus Mihail Fridman, estimată la 12,9 miliarde $: „Nu am din ce trăi”
Articolul următor