România a redus consumul de gaze cu 35%: Ocupă locul 5 în Europa la economisire

21/12/2022

News

Consumul de gaze naturale al Uniunii Europene a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie – faţă de media ultimilor cinci ani în această perioadă – şi reprezintă mai mult decât obiectivul UE, de 15%. România a redus consumul de gaze cu 35%: Ocupă locul 5 în Europa la economisire.

BANI. MD: Preț amețitor la gaz! 3300 USD pentru mia de metri cubi - Realitatea.md

În urma reducerilor drastice ale livrărilor de gaze naturale ruseşti, din cauza Războiului rus din Ucraina, Cei 27 s-au pus de acord, la sfârşitul lui iulie, să-şi reducă în mod voit consumul de gaze naturale de la 1 august 2022 la 31 martie 2023, transmite protv.ro.

Ei au stabilit atunci ca obiectiv o scădere cu 15% faţă de consumul mediu din ultimii cinci ani, prin ”măsuri de reducere voluntară” a consumului de gaze naturale.

Din august şi până în noiembrie 2022, consumul a scăzut ”în majoritatea statelor membre”, precizează într-un comunicat Oficiul european de statistică.

Eurostat nu furnizează nicio analiză a motivelor acestei scăderi, care s-ar putea explica în parte printr-o toamnă deosebit de blândă în Europa, prin eforturi suplimentare realizate de către consumatori sau printr-o scădere a producţiei în anumite industrii.

În 18 state membre ale UE, consumul a scăzut mai mult decât obiectivul stabilit, în unele cazuri foarte clar.

Astfel, consumul de gaze naturale a scăzut cu 52,7% în Finlanda, cu 43,2% în Letonia şi cu 41,6% în Lituania.

România (aproximativ 35%) se află pe locul cinci, după Estonia.

Alte şase state membre UE au reuşit să-şi scadă consumul, însă fără să atingă obiectivul.

Acesta este cazul Spaniei, Italiei şi Portugaliei.

Alte două state membre UE – Malta (+7,1%) şi Slovacia (+2,6%) – şi-au crescut consumul de gaze naturale.

Scăderea constatată în Franţa se situează în media UE.

Eurostat subliniază că consumul de gaze naturale în IE a rămas în mod constant, începând din ianuarie, sub media ultimilor cinci ani.

Căderea livrărilor gazelor naturale ruseşti provoacă îngrijorări cu privire la aprovizionarea Europei.

Cu scopul de a-şi creşte şansele de a-şi reconstitui stocurile de anul viitor, UE încearcă să-şi scadă consumul.

Uniunea a decis, de asemenea, să procedeze la achiziţii comune ale unor state membre, pe o bază voluntară.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Maris Sefcovic a anunţat marţi că vrea să încheie prima tranzacţie de acest tip ”înaintea verii viitoare”.

20 de școli din țară au primit microbuze noi, achiziționate cu sprijinul României

20 de microbuze noi, achiziționate cu ajutorul Guvernului României, vor ajunge în școlile din Republica Moldova. La evenimentul de distribuire a unităților de transport a participat, astăzi, premierul Dorin Recean, alături de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun.

Premierul Dorin Recean a mulțumit omologului său român pentru contribuția la îmbunătățirea infrastructurii educaționale, evidențiind necesitatea asigurării accesului la educație de calitate pentru toți copiii din țară. „Acest ajutor esențial face parte dintr-un efort amplu de a asigura accesul fiecărui copil la o educație de calitate în școli dotate cu echipament modern”, a spus șeful Executivului.

Prim-ministrul României a subliniat importanța investițiilor în sistemul educațional. „Educația copiilor, transportul lor în siguranță este o prioritate. Mă bucur că Republica Moldova este conectată la problemele copiilor. Toți copiii trebuie să aibă acces egal la educație”, a spus Marcel Ciolacu.

Unitățile de transport vor ajunge în școlile din Ungheni, Briceni, Soroca, Florești, Drochia, Ocnița, Căușeni, dar și în alte raioane ale țării.

Microbuzele au fost achiziționate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României. Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar, dintre care primele 40 au fost distribuite în luna august, curent.

Ucrainenii au lovit un aerodrom rusesc din Voronej

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat în comun cu Forțele de Operațiuni Speciale un atac cu drone asupra aerodromului militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, în cursul nopţii trecute, potrivit unei surse din SBU, scrie adevarul.ro.

Atacul a vizat depozite rusești unde sunt stocate bombe aeriene ghidate, precum și hangare ale avioanelor de luptă Su-35 și Su-34 și depozite de combustibil.

„SBU continuă să ia măsuri active pentru a reduce capacitatea inamicului de a teroriza orașele pașnice ucrainene cu bombardiere echipate cu bombe KAB”, a spus sursa, citată de Kyiv Independent.

„Demilitarizarea aerodromurilor militare rusești va continua, deoarece inamicul nu trebuie să se simtă în largul său nici măcar pe propriul său teritoriu”, a declarat o sursă din SBU pentru Business Insider.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini din satelit ce surprind consecințele atacului din noaptea de 3 octombrie.

Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a distrus 113 drone ucrainene în cursul nopții trecute, 25 dintre ele fiind doborâte deasupra regiunii Voronej.

Un depozit de combustibil a luat foc în regiunea Perm

În regiunea Perm, rezervoare întregi de combustibil au fost cuprinse de flăcări, incendiul extinzându-se pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, potrivit Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Imagini postate pe contul său oficial de Telegram prezintă pagube importante. Ministerul a declarat că se investighează cauza incendiului, dar fără a preciza legătura cu vreun atac ucrainean cu drone.

În septembrie, Ucraina a lovit mai multe depozite de muniții rusești într-o serie de atacuri cu drone, provocând pagube importante în mai multe locații. Apărarea aeriană a Rusiei a fost incapabilă să se apere în mod fiabil împotriva atacurilor în adâncime ale Kievului.

Poliția de Frontieră a primit echipament modern din partea OSCE

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a recepționat trei mijloace de transport destinate domeniului chinologic, programe software, achiziționate în cadrul proiectului de asistență externă „Sprijin pentru agențiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate în regiune”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul proiectului este consolidarea capacităților instituțiilor de drept din Republica Moldova în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.

„Noile dotări, recepționate cu suportul Guvernului Statelor Unite ale Americii, vor îmbunătăți capacitățile operaționale și analitice ale IGPF, sporind eficiența în activitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere. Integrarea echipamentelor moderne în activitatea de serviciu a Poliției de Frontieră va permite extinderea dimensiunilor practice în cazul instruirii teoretice, facilitând aplicarea rapidă și eficientă a cunoștințelor acumulate”, a conchis șefa adjunctă a IGPF, Diana Salcuțan.

La eveniment au participat șefa adjunctă a misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann, reprezentanți ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și reprezentanți ai Secretariatului OSCE din Viena.

Acest proiect este cofinanțat de guvernele Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Franței, fiind implementat de cadrul Departamentului pentru amenințări transnaționale al Secretariatului OSCE din Viena, Austria.

De menționat că echipele canine ale Poliției de Frontieră reprezintă domenii esențiale în asigurarea securității frontaliere, iar dotarea cu mijloace de transport va permite mobilizarea promptă în diverse situații, optimizând intervențiile la frontieră și susținând implementarea Conceptului privind funcționarea echipelor canine mobile în cadrul Poliției de Frontieră.