România e în topul vaccinărilor anti-Covid: este pe locul 18 în lume și pe locul 6 în UE

19/01/2021

News

România este în partea de sus a clasamentului în ceea ce privește vaccinarea împotriva Covid-19.

La nivel global este pe locul 18, conform statisticilor Bloomberg, în condițiile în care acestea iau în considerare și UE, ca entitate, și țările membre. Dintre țările Uniunii Europene România este pe locul 6.

Datele luate în considerare pentru România sunt cele din 17 ianuarie și nu includ cele peste 30.000 de vaccinuri făcute luni.

Pe primul loc se află Statele Unite, cu 14,3 milioane de vaccinuri făcute până acum. Urmează China, cu 10 milioane de oameni vaccinați, Uniunea Europeană, cu 5,2 milioane de vaccinuri, și Marea Britanie, cu 4,3 milioane de oameni imunizați.

Dintre țările UE, pe primul loc este Italia, cu 1,1 milioane de vaccinuri făcute, urmată de Germania, cu peste un milion, Spania, cu aproape 769.000 de oameni imunizați, Polonia – 457,303, Franța – 422,127 și România, cu 205,060 de oameni vaccinați până în 17 ianuarie.

Acest top este făcut pe baza numărului de doze de vaccin care au fost folosite până acum pentru imunizarea populației.

În ceea ce privește procentajul locuitorilor vaccinați, pe primul loc este Israelul, care a reușit să imunizeze, 25,9% din populație, urmat de Emiratele Arabe Unite, cu 17,5% dintre cetățeni vaccinați. Bahrein a vaccinat 9,5% din populație, Marea Britanie – 6,45% iar Statele Unite – 4,36%.

România ese printre cele care au imunizat între 1% și 2% din populație, în timp ce multe state nu au ajuns nici la 1%.

În cea mai amplă campanie de vaccinare din istorie, Peste 42,2 milioane de doze au fost administrate în 51 de țări, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Sunt făcute în medie 2,43 milioane de doze pe zi.

În România a început a doua etapă a campaniei de vaccinare, pentru care s-au înscris deja peste 300.000 de oameni. Luni au fost vaccinați peste 30.000 de români.

sursa: www.digi24.ro

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.