Rusia a adoptat legea care permite naționalizarea locuințelor a milioane de ucraineni din teritoriile ocupate

22/11/2022

News

Parlamentul de la Moscova a aprobat proiectul de lege care le permite în practică autorităților ruse să naționalizeze locuințele a milioane de ucraineni din teritoriile pe care forțele sale armate le-au ocupat, scrie HotNews.

Proiectul legislativ a fost adoptată marți de către Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus și publicat pe site-ul său.

Actul normativ a fost propus la sfârșitul lunii septembrie de către Irek Fayzullin, ministrul rus al Construcțiilor, proiectul stipulând că autorităților din „entitățile constitutive” ale Rusiei sunt autorizate să ia în primire și să utilizeze „spații rezidențiale nerevendicate” pentru a le pune la dispoziție celor aflați pe lista de așteptare pentru primirea unei locuințe.

„Se introduce un proiect de lege care stabilește dreptul subiecților, pe baza unei decizii a unui înalt funcționar, de a accepta și de a folosi spații de locuit care nu sunt solicitate de cetățeni pentru a oferi locuințe cetățenilor față de care statul are obligații”, a spus Fayzullin la o ședință a guvernului de la Moscova ce a avut loc pe 28 iulie.

El a susținut că locuințele naționalizate vor fi acordate cu prioritate veteranilor de război, membrii familiilor veteranilor morți, persoanelor cu dizabilități și familiilor lor, celor afectați de accidente și dezastre naturale și altor categorii vulnerabile.

„Ei bine, există obligații față de militari și persoanele cu dizabilități. Va fi mai ușor ca acest lucru să fie făcut prin decizia șefilor entităților constitutive ale Federației Ruse”, i-a dat dreptate premierul Mihail Mișustin în cadrul aceleiași ședințe de guvern.

Cum a pregătit Rusia naționalizarea locuințelor ucrainenilor

În esență proiectul de lege le permite autorităților ruse să exproprieze fără despăgubiri locuințele ucrainenilor din teritoriile ocupate care au fugit din calea războiului. Potrivit Moscovei, teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie, au devenit oficial „subiecți” ai Rusiei după proclamarea anexării lor la sfârșitul lunii septembrie.

Formal, parlamentul rus a adoptat pe repede-înainte un proiect de lege după proclamația făcută de Putin pe 30 septembrie, acesta fiind adoptat în doar câteva zile și ajungând pe biroul liderului de la Kremlin în data de 5 octombrie, când l-a semnat.

În ceea ce privește actul normativ privind „utilizarea spațiilor rezidențiale nerevendicate”, acesta a ajuns în parlamentul rus în luna august.

Andrei Klișas, președintele Comisiei pentru legislație constituțională din cadrul Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus, a fost primul oficial de la Moscova care a vorbit deschis despre obiectivul real al proiectului legislativ.

„Avem nevoie de o bază legală clară pentru confiscarea proprietăților străine, în special proprietățile ucrainene din Rusia și teritoriile eliberate ale Ucrainei. Această problemă ar trebui să fie discutată în detaliu cu guvernul în toamnă”, a scris el pe 8 august pe canalul său de Telegram.

Cum prezintă presa rusă știrea despre adoptarea legii

Presa rusă a evitat însă aproape în întregime să scrie despre faptul că proiectul de lege ar permite naționalizarea locuințelor ucrainenilor din teritoriile ocupate. Iată cum relatează astăzi Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia, cu privire la adoptarea sa:

„În primul rând, vorbim de apartamente care au fost achiziționate pentru militari, dar s-au dovedit a fi nerevendicate din cauza concedierii lor din serviciu, deces, refuzarea locuințelor sau mutarea într-un nou loc de reședință”.

Jurnaliștii de la Lenta adaugă:

„Autoritățile din regiuni au cheltuit bani pentru întreținerea unor astfel de apartamente fără proprietar, dar nu le-au putut transfera celor aflați în nevoie, întrucât legislația nu avea normele relevante. Acum, vidul legislativ a fost eliminat, iar administrația regională poate transfera locuințe nerevendicate veteranilor din Marele Război Patriotic (n.r. al Doilea Război Mondial), membrilor familiilor morților și invalizilor din Marele Război Patriotic, victimelor accidentelor cu radiații și lichidatorilor acestora, persoanelor cu handicap (…)”.

„Potrivit experților, noua lege va contribui la eliminarea poverii asupra regiunilor pentru întreținerea apartamentelor ‘respinse’ și va contribui la o gestionare mai eficientă a fondului de locuințe”, conchide site-ul de știri rusesc.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.

Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată³ sunt bazate pe considerente de identitate de gen

În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.

Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.

Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.

Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie

Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.

În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.

Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.

Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):

Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:

– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;

– Certificatul de naștere al copilului;

– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.

În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.

Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):

În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:

-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;

-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie

– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;

-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.

Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!

Kremlinul refuză orice compromis: Teritoriile ucrainene anexate de Rusia sunt nenegociabile

Kremlinul a insistat joi că anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le ocupă este „nenegociabilă”, transmite France Presse, amintind că această poziție fermă a Moscovei vine în timp ce în culise se intensifică eforturile pentru a începe rezolvarea conflictului din Ucraina.

„Teritoriile care au devenit subiecte ale Federației Ruse sunt înscrise în Constituția țării noastre, ele sunt parte integrantă a țării noastre. Acest lucru este absolut incontestabil și nenegociabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe la care a participat AFP.

Din septembrie 2022, Rusia a revendicat anexarea a patru regiuni din Ucraina pe care le ocupă parțial: Donețk și Lugansk în est și Zaporojie și Herson în sud.

Asta după ce, în martie 2014, anexase de asemenea, peninsula ucraineană Crimeea după o scurtă intervenție militară și un referendum privind anexarea, care a fost denunțat ca fiind ilegal de Kiev și de Occident.

Rusia ocupă, de asemenea, părți din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei. Rusia controlează în total aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

Ucraina, la rândul său, a ocupat câteva sute de kilometri pătrați în regiunea de frontieră Kursk, iar președintele Volodimir Zelenski a evocat la un moment dat ideea unui „schimb de teritorii” cu Moscova.

Joi, armata rusă a susținut că a recucerit de la forțele ucrainene satul Nikolski din regiunea Kursk, după ce, în ziua precedentă, anunțase că a revenit în alte două localități din zonă.

Ucraina, la rândul său, susține că controlează încă 500 de kilometri pătrați în regiunea Kursk, după ce a pierdut două treimi din teritoriul pe care l-a cucerit în ofensiva surpriză în vara anului 2024.