Rusia a plănuit o invazie în Belarus. Ambițiile imperiale ale lui Putin nu se rezumă la cucerirea Ucrainei și intervenția în Kazahstan

Federația Rusă a plănuit, în anul 2020, să-și invadeze alt vecin, anume Belarus, arată un document secret publicat de Direcția de Infromații a Ministerului Apărării de la Kiev (GUR-MOU).

Rusia a făcut, în 2020, planul unei invazii în Belarus

Servciciul de informații militare al Ucrainei a reușit să obțină documentul secret care arată ce plănuia președintele rus Vladimir Putin după alegerile din august 2020 din Belarus. Atunci, scrutinul a fost câștigat de președintele în funcție, Alexandr Lukașenko, cu 80% din sufragii, dar au existat acuzații de măsluire a votului și mari proteste de stradă, scrie fanatik.ro.

Documentul, publicat pe Facebook de Direcția de Informaații a Ministerului ucrainean al Apărării, arată  pregătirile făcute de Armata 1 de Tancuri a Federației Ruse pentru a invada și ocupa teritoriul Republicii Belarus.

„După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Forțele Armate ale Federației Ruse au realizat un plan de invadare a țării și de suprimare a protestelor populare. Ocuparea Republicii Belarus era plănuită sub pretextul că Rusia vrea să evite să fie atrasă într-un conflict în regiunea Europei continentale sau într-un război pe scară largă cu țările membre NATO din Occident”, afirmă GUR-MOU.

Una dintre dovezile că Federația Rusă pregătea o agresiune militară contra țării vecine este „Legenda pentru planul de regrupare a formațiunilor și unităților militare ale Armatei 1 de Tancuri în zona care i-a fost desemnată”, mai arată raportul serviciului de informații militare al Ucrainei.

Apelul Direcției de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina către Armata Republicii Belarus

Serviciul de informații al armatei ucrainene a lansat un apel către armata din Belarus, cerându-i să nu participe la războiul de agresiune al Federației Ruse. GUR-MOU a precizat, în mesaj, că deține informații complete cu privire la toți militarii din Belarus.

Ucraina nu a fost și nici nu va fi vreodată ostilă poporului din Belarus. Direcția de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev subliniază, încă o dată, că Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare, nu a plănuit și nici nu plănuiește vreo viitoare acțiune agresivă contra Republicii Belarus. În același timp, seriviul de informații al armatei ucrainene face apel la toți militarii din Belarus să refuze să participe la agresiunea criminală a Federației Ruse contra noastră”, se mai arată în apelul GUR-MOU către armata Minskului.

Reamintim că Republica Belarus a fost folosită de Federația Rusă ca bază de lansare a atacurilor din nordul Ucrainei, desfășurate încă din primele zile ale războiului, în încercarea trupelor lui Vladimir Putin de a cuceri capitala Kiev și de a răsturna regimul ales democratic și pe președintele Volodimir Zelenski.

Poziția ambiguă a regimului de la Minsk față de invazia rusă

De-a lungul primelor săptămâni de război, ucrainenii au acuzat în repetate rânduri regimul de la Minsk de complicitate cu Kremlinul. Dar, în ciuda faptului că a permis Rusiei să-și maseze trupele pe teritoriul său, sub pretextul unor exerciții militare, înainte de invazie, dar și să lanseze bombardamente folosind aeroporturi sau baze de rachete din Belarus, nu au existat dovezi cu privire la implicarea directă a regimului Lukașenko în operațiuni propriu-zise.

În Belarus a avut loc un scandal soldat cu demisia șefului Marelui Stat Major. Atunci s-a speculat că generalul Viktor Gulevici ar fi vrut să demisioneze din cauza opoziției militarilor bieloruși față de participarea la război contra ucrainenilor.

Într-o scrisoare atribuită lui Viktor Gulevici, acesta anunța că demisionează din cauza refuzului masiv al militarilor de a lua parte la acțiuni de luptă, El spunea că Forțele Armate ale Republicii Belarus nu mai au capacitatea de a completa nici măcar un grup de batalioane și că nici înlocuirea comandanților de unități nu ar rezolva problema.

Lukașenko, reales. Și cele mai mari proteste din istoria Republicii Belarus

Belarus și Ucraina, două foste republici sovietice, au avut în primii ani de după destrămarea URSS, evoluții similare. Doar că la Kiev, prin „Revoluția Portocalie” din 2004-2005 și apoi prin „Euromaidan”, manifestațiile din 2014, poporul a reușit să îi înlăture de la putere pe oamenii Kremlinului, în timp ce la Minsk Alexandr Lukașenko, numit de presă „ultimul dictator din Europa”, se menține la putere de 28 de ani, fiind primul și singurul președinte al țării, după câștigarea independenței.

Protestele din Belarus au început în iunie 2020, cu puțin înainte de alegerile din august, după ce la sfârșitul lunii mai omul de afaceri și bloggerul Serghei Tihanovski, care l-a etichetat pe Lukașenko drept „gândac”, a fost arestat sub acuzația că ar fi „agent străin”. În urma protestelor, câțiva lideri ai opoziției au încercat să candideze contra lui Lukașenko, dar au fost arestați. Dictatorul a acuzat un complot organizat din străinătate, dar nu a vorbit doar de Occident, ci și de Grupul Wagner, cunoscuta firmă de mercenari in Rusia.

Protestele au continuat în iulie și august, iar în ziua alegerilor, pe 9 august, capitala Minsk a fost împânzită de forțe de represiune. Lukașenko a câștigat alegerile prezidențiale, iar protestele au luat amploare. Însă a urmat o represiune brutală, la Minsk, Gomel și alte orașe din Belarus. Mii de protestatari și jurnaliști au fost arestați. Ziariști străini au fost răniți în timpul reprimării manifestațiilor, iar internetul a fost cenzurat.

Intervenția Rusiei în Kazahstan și lunga istorie de invazii a imperiului sovietic

Cu mai puțin de două luni înainte de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin și-a trimis trupele într-o altă republică ex-sovietică, pentru a „restabili ordinea”. Manifestațiile antiguvernamentale din Kazahstan au început pe 2 ianuarie anul acesta, din cauza scumpirilor la carburanți, greu de explicat într-o țară mare exportatoare de hidrocarburi. Ulterior, protestatarii au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev, fostul președinte, în vârstă de 81 de ani, din viața publică. Acesta demisionase în 2019, dar juca încă un rol important în viaţa politică, iar familia sa controlează o mare parte a economiei din Kazahstan.

Câteva zile mai târziu, pe 6 ianuarie, mai multe detașamente de parașutiști ruși au ajuns în Kazahstan, într-o misiune de „menținere a păcii”. Rușii au fost chemați de președintele Kassym-Jomart Tokayev. Intervenția s-a desfășurat în baza alianței militare conduse de Moscova, numită Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și care include, Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan.

Dar aceasta a fost doar ultima intervenție a Moscovei într-una dintre țările-satelit. Uniunea Sovietică a avut mai multe astfel de operațiuni, în istoria sa. În 1956, din cauza unei revoluții pornite de studenți la Budapesta, împotriva regimului stalinist instalat de URSS în Ungaria, Kremlinul a decis să trimită trupe și să înăbușe protestele. În sânge, pentru că au murit 2.500 de maghiari și alți 20.000au fost răniți în urma luptelor din Budapesta. Și Moscova a pierdut atunci, cum pierde și în Ucraina, destul de mulți soldați: 699 de morți, 1.450 de răniți și 51 de dispăruți într-o operațiune de câteva zile.

Boboasele, la mare căutare în Postul Mare: Cât costă la piață

De obicei, într-un oraș mare ca al nostru, cel mai interesante lucruri se întâmplă … la piață. Care sunt acum cele mai întrebate produse și cât costă, scrie tvrmoldova.md.

Se știe: în post, Fasolea e vedetă la tarabe. O găsești de toate felurile – albă, neagră,  tărcată… Și chiar dacă anul trecut a fost secetos, vânzătorii, oricum, au ce-ți arăta.  

Acum, după fasole trebuie să prinzi rând, ca la carne și pește proaspăt. Și să nu stea omul degeaba la coadă, se gândește, între timp, și la o rețetă.

Prețul pentru un kilogram de fasole începe de la 30 de lei și poate ajunge până la 70, năutul se vinde la 40 lei kilogramul, soia e 18 lei, iar mazărea – 14.

Caz șocant la Anenii Noi! Un bebeluș a fost strivit de mașina condusă de tatăl său

Un bebeluș de 11 luni a decedat vineri, 14 martie, după ce a fost lovit mașina condusă de tatăl său, în localitatea Ciobanovca, raionul Anenii Noi.

Potrivit ofițerului de presă al IP Anenii Noi, Mariana Didenco, tragedia s-a produs atunci când tatăl, în vârstă de 30 de ani, aflat la volanul unui automobil marca Volkswagen, a efectuat o manevră, iar micuțul, aflat în fața autoturismului, a fost lovit de acesta, deoarece tatăl nu l-a observat, transmite Știri.md.

În urma impactului, micuțul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat de urgență la spital. Din păcate, medicii nu au reușit să-l salveze.

Rezultatul testării alcooloscopice a indicat că bărbatul nu a consumat alcool.

Poliția a demarat o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele tragediei.

O nouă lovitură pentru Ilan Şor: Magazinele Duty Free vor fi evacuate din Aeroportul Chişinău

Politicianul fugar, Ilan Șor, riscă să rămână fără magazinele Duty Free din incinta Aeroportului Chișinău. Potrivit șefului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, autoritățile vor renunța la licitații. În cadrul unei emisiuni televizate, Cojuhari a declarat că în câteva luni, ca și în cazul spațiilor de alimentație, aerogara urmează să preia și zonele Duty Free din terminal, scrie evz.ro

„Spre asta mergem. Totul va fi bine. Au fost preluate toate spațiile o dată, întreprinderea să aibă timp să se pregătească. Credeți-mă, veniturile din această activitate vor veni în bugetul aeroportului, în bugetul de stat și condițiile nu vor fi mai proaste. În următoarele luni, aeroportul va anunța și vor fi preluate toate spațiile”, a declarat Roman Couhari.

Oficialul a precizat că, peste câteva luni, vor fi făcute și alte anunțuri. De această dată referitoare la companiile care prestează servicii de handling. Adică de deservire a avioanelor și pasagerilor la sol. Acestea fiind controlate de Ilan Șor, asta deși statul a preluat în proprietate aeroportul încă acum doi ani.

Licitațiile pentru Duty Free din Aeroportul Chișinău s-au blocat: Autoritățile și-au asumat managementul direct

La începutul anului 2024, Agenția Proprietăți Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au scos la licitație și zonele Duty Free din aerogară, concursuri care nu s-au mai încheiat. În vara 2019, activele acestor magazine au fost puse sub sechestru. Însă la scurt timp spațiile comerciale și-au reluat activitatea cu schimbarea periodică a administratorilor privați, în spatele cărora ar sta Ilan Șor.

Din septembrie 2023, autoritățile de la Chișinău au anulat regimul Duty Free. Comercializarea produselor și mărfurilor în aceste spații comerciale din zonele vamale au început să fie impozitate.

La sfârșitul lunii februarie, administrația Aeroportului Chișinău și APP se arătau convinse că vor putea gestiona mai eficient și cu un profit mai mare restaurantele din terminal. Cojuhari se referea oferta propusă de compania privată care a adminstrat până acum spațiile. Firma „Aerofood”, care a deținut trei localuri în aeroport, a venit cu o ofertă de peste un milion de euro anual, care a fost însă refuzată de conducerea aerogării.

Primele licitații pentru sapațiile comerciale

Prima licitație privind gestionarea spațiilor comerciale a fost anunțată pe 18 ianuarie 2024 pentru zonele „Zona Sterilă” și „Zona Duty-Free”. Atunci au fost înregistrate două companii – Lagardère și LeBridge. Ministrul Infrastructurii de atunci, Andrei Spînu, a anunțat anularea concursului, acuzând sabotarea procesului.

În martie 2024, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie 2024, una dintre cele două companii s-a răzgândit și a renunțat la participare.

Ulterior, pe 29 mai 2024, Aeroportul a inițiat a treia licitație publică, iar pe 21 iunie 2024, aceasta a fost suspendată de Curtea Constituțională din cauza nerespectării procedurilor legale în privința privatizării Aeroportului Chișinău.

Pe 30 septembrie 2024, Aeroportul a prelungit termenul de depunere a ofertelor, însă procesul a fost din nou anulat. Pe 19 octombrie 2024, etapa de depunere a cererilor de participare la licitație s-a încheiat, iar la scurt timp procesul a fost anulat din nou.

După ce rușii au detonat digul din zona Herson, liderul din Crimeea anunță apă gratis pentru irigații
Articolul anterior
#mamasita: Tinka – “Aveam alarma pusă la fiecare jumătate de oră. Să verific dacă respiră”
Articolul următor
Close menu