Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina

Căderea orașului Ceasiv Iar din regiunea Donețk, într-un mod asemănător cu Avdiivka, este probabil o chestiune de timp, spune adjunctul serviciilor militare de informații, generalul Vadim Skibitski, într-un interviu pentru The Economist, potrivit The Kyiv Post citat de digi24.ro.

Acesta vorbește și despre un plan al rușilor în trei pași pentru a destabiliza Ucraina. „Nu astăzi sau mâine, desigur, dar totul depinde de rezervele și proviziile noastre”, a adăugat generalul, în legătură cu asediul localității Ceasiv Iar, pe care rușii încearcă să o cucerească. Forțele ruse și-au mutat atenția către Ceasiv Iar, un oraș-cheie care poate deschide calea către noi progrese în regiune, după ce au capturat Avdiivka în februarie.

Ucraina se confruntă, de asemenea, cu o situație dificilă în apropierea satului Ocheretyne, un sat aflat la aproximativ 15 kilometri nord-vest de Avdiivka, unde trupele Moscovei au reușit să creeze o breșă. Skibitski crede că principalul obiectiv al Rusiei este să captureze restul regiunilor Donețk și Lugansk. Privind mai departe, Kremlinul se pregătește probabil pentru o ofensivă în jurul nord-estului regiunilor Sumî și Harkov. Asta s-ar putea întâmpla la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, a sugerat Skibitski.  Grupul de forțe ruse din jurul graniței Oblastului Harkov are în prezent 35.000 de oameni, dar urmează să se extindă la 50.000-70.000 de soldați, potrivit generalului. Deși acest lucru nu este suficient pentru a captura un oraș important, ar putea fi suficient pentru sarcini mai mici. „O operațiune rapidă pentru a intra și a ieși: poate. Dar o operațiune de a lua Harkov, sau chiar orașul Sumî, este altceva”, spune Skibitski.

Mai va fi o lună cheie, deoarece Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina, a spus generalul. Prima parte se referă la presiunea militară. Chiar dacă SUA au aprobat în cele din urmă un proiect de lege de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, probabil că va dura câteva săptămâni înainte ca aceasta să aibă un impact asupra câmpului de luptă, oferind Rusiei timp să continue ofensiva. A doua fază este o campanie de dezinformare care vizează subminarea conducerii ucrainene și impulsul de mobilizare. Mulți observatori au criticat eforturile întârziate ale Kievului, care au dus la un deficit de trupe, dar țara a adoptat în cele din urmă un proiect de lege pentru mobilizare în aprilie.

Skibitski a recunoscut că situația personalului militar s-a îmbunătățit oarecum din decembrie 2023, dar a spus că această criză de soldați este departe de a se termina. Al treilea pas, Rusia va încerca să izoleze Ucraina la nivel internațional. Încrederea în SUA a fost zdruncinată de întârzierea de aproape șapte luni în adoptarea proiectului de lege, iar o posibilă victorie a lui Donald Trump la viitoarele alegeri prezidențiale din noiembrie face perspectivele de viitor și mai incerte. Potrivit lui Skibitski, principalul factor necunoscut este Europa și dacă va fi capabilă să-și intensifice producția de apărare pentru a ajuta Ucraina și a împiedica alte agresiuni rusești. Privind posibilul sfârșit al războiului, ofițerul de informații consideră că doar victoriile pe câmpul de luptă nu ar fi suficiente. Chiar dacă Ucraina reușește să împingă forțele ruse la granițele sale, războaie ca acesta trebuie să se încheie în cele din urmă prin tratate, a spus el. Ambele părți concurează acum pentru „cea mai favorabilă poziție”, dar orice discuții reale pot începe cel mai devreme abia în a doua jumătate a anului 2025, a estimat generalul. Skibitski crede că până atunci și Rusia se va confrunta cu provocări semnificative, deoarece producția de arme va atinge un platou până la începutul anului 2026 din cauza lipsei de materiale și personal.

Scopul Rusiei în 2024 este să ocupe complet regiunile Donețk, Lugansk și, dacă este posibil, Zaporojie, a declarat și comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei Oleksandr Pavliuk pentru revista Times. Probabil că Rusia încearcă să ocupe cât mai mult teritoriu posibil înainte ca impactul ajutorului american să se simtă pe câmpul de luptă. Ceasiv Iar rămâne una dintre țintele cheie ale Rusiei, deoarece ar putea facilita progrese suplimentare către orașele din apropiere Kostiantynivka, Kramatorsk și Sloviansk.

Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape

Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.

Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportul  ofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți.    Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.   Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani. 

Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul

În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.

În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”„Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.

Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.

În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.

Alimentele pe care trebuie să le ocolim. Ne otrăvesc și duc la apariția cancerului
Articolul anterior
O fetiță de 4 ani a murit după ce a mâncat macrou congelat, iar bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea
Articolul următor