De când a început conflictul, mii de ruși au plecat din Sankt Petersburg cu destinația Helsinki

Să scape cât mai repede. Asta este tot ceea ce și-a dorit Alena. Dar tânăra traducătoare nu a fugit din Ucraina bombardată, ci din Rusia. Este unul dintre oamenii care și-au părăsit deja țara. Se opun războiului declanșat de Vladimir Putin și nu-și mai văd viitorul aici.

Rușii fug în Finlanda: Finlandezii se gândesc să adere la NATO

De când a început conflictul, mii de persoane au plecat din Sankt Petersburg cu destinația Helsinki. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Un alt tren oprește în gară, alți oameni sunt acum în siguranță. Dar cei mai mulți sunt ruși, nu ucraineni. Călătoria cu trenul de la Sankt Petersburg la Helsinki durează aproximativ trei ore și jumătate și toate locurile sunt rezervate de multe zile, fiindcă zborurile din Rusia spre Europa de Vest au fost suspendate. Cei mai mulți dintre oamenii care ajung aici nu-și doresc nimic altceva decât să fie la distanță sigură de problemele din țara lor.

„Dacă lucrurile se înrăutățesc, trebuie să găsesc o țară în care pot trăi mai mult timp”, spune un tânăr, în engleză.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul”

Doar pasagerii ruși cu viză sau permis de ședere valabil pot intra în Uniunea Europeană.

Alena este traducătoare și și-a părăsit țara a doua zi după ce Rusia a atacat Ucraina. Ea locuiește cu niște prieteni în Helsinki. Dar viza îi expiră peste trei luni și nu știe dacă va putea rămâne în Finlanda. E profund șocată de ceea ce s-a întâmplat.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul. Asta e ceea ce simt. Simt că… sunt sigură că nu mă voi întoarce. Nu sunt convinsă că voi putea trăi cu această teamă”, spune Alena Beskov.

În Rusia, poți ajunge la închisoare dacă îndrăznești să critici războiul. De aceea, tot mai mulți oameni părăsesc țara.

Finlanda i-a primit cu brațele deschise, dar și aici din ce în ce mai mulți locuitori au ajuns să-l vadă pe Vladimir Putin drept o amenințare.

Finlandezii se mândreau cu neutralitatea lor, dar acum ar vrea în NATO

Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte, statul nordic era mândru de neutralitatea sa. Acum, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO.

„Care ar fi alternativa? De ce nu?” spune un localnic.

„Cred că e important să încercăm să evităm panica. Dar trebuie să realizăm că ne confruntăm cu o situație diferită”, arată un alt finlandez.

Guvernul finlandez nu vrea să provoace panică, dar țara a intrat în alertă maximă. Un film reamintește publicului să fie pregătit pentru orice eventualitate.

În 1939, mica Finlandă alunga „ursul” sovietic

Un memorial în Helsinki este dedicat celor care au murit în Războiul de Iarnă din 1939. Mica Finlandă a luptat atunci împotriva Uniunii Sovietice. Și, în ciuda pierderilor grele, a reușit să-i alunge pe ocupanți.

Dar asta a fost demult. Experții în relații internaționale spun că războiul din Ucraina demonstrează că Finlanda ar trebui să adere la NATO.

„Deși vedem cum tot mai multe țări trimit arme în Ucraina, nimeni nu se va implica să lupte pentru acea țară. Iar acest lucru alimentează discuțiile privind aderarea Finlandei la NATO. Da, armata finlandeză este puternică, probabil mult mai puternică și capabilă decât cea a Ucrainei la începutul războiului, dar scopul principal nu este, oare, evitarea unui conflict?” – subliniază Charly Salonius-Pasternak, expert în relații internaționale.

Aderarea la NATO ar putea avea un rol de descurajare, dar Rusia a amenințat cu consecințe politice și militare.

Finlanda nu a solicitat încă aderarea la NATO, însă există semnale că acest lucru este luat în discuție. Ministrul de Externe este unul dintre oficialii invitați la summiturile NATO.

Aici, la Helsinki, Alena se simte deocamdată în siguranță, departe de ceea ce se întâmplă în Rusia. Totuși, ea își face griji pentru viitor.

„Deși sunt destul de îngrijorată în privința viitorului, cred că e de înțeles. Nu sunt sigură că voi putea rămâne, dar voi încerca. Sunt ajutată foarte mult aici, atât de prietenii mei ruși, care sunt acum rezidenți în Finlanda, cât și de cei finlandezi”, spune Alena.

Trenul Sankt Petersburg – Helsinki este una dintre puținele rute care mai leagă Rusia de Europa. Din cauza cererii mari, numărul garniturilor a fost suplimentat.

Trei mașini au ajuns într-un șanț, în urma unui accident în lanț, la Anenii Noi

Trei mașini au fost avariate, după ce au fost implicate într-un accident în lanț, care s-a produs cu puțin timp în urmă pe drumul care face legătura dintre satele Chetrosu și Todirești, din raionul Anenii Noi, scrie pulsmedia.md.

În urma impactului, cele trei automobile au ajuns într-un șanț de pe acostament.

Maia Sandu, mesaj după atacul terorist din Germania

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj pe platforma X, după atacul terorist de ieri, de la un târg de Crăciun din orașul german Magdeburg, soldat cu cel puțin doi morți și zeci de răniți. „Ne îndreptăm gândurile către victime și condamnăm ferm violența sub orice formă”, a scris șefa statului, astăzi dimineață, scrie unimedia.info.

„Sunt profund întristată de tragedia din Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Gândurile mele sunt îndreptate către victime și către cei dragi lor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de bucurie și de unire s-a transformat în tristețe”, a scris Maia Sandu, pe platforma X.

Cel puțin șase persoane au fost ucise și 205 au fost rănite, dintre care 41 se află în stare critică, după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțimea de la Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Bilanțul tragediei a fost actualizat, iar autoritățile au transmis că atacatorul, reținut imediat după incident, s-ar fi aflat sub influența drogurilor, în momentul tragediei. Poliția investighează în continuare circumstanțele acestui atac violent.

Primul oraș italian care interzice fumatul în spațiul public

De la 1 ianuarie 2025, Milano va interzice fumatul de tutun în spaţii exterioare, la mai puţin de 10 metri de alte persoane, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea aerului, fiind însă permisă utilizarea ţigărilor electronice, scrie democracy.md.

Potrivit autorităților italiene, această măsura face parte din ”Planul pentru Aer şi Climă”, care vizează reducerea emisiilor de substanţe nocive în oraş după ce ”numeroase studii clinice au demonstrat că expunerea la poluanţii din aerul oraşului Milano dăunează sănătăţii”.

”De la 1 ianuarie 2025, interdicţia de a fuma va fi extinsă la toate spaţiile publice exterioare, cu excepţia locurilor izolate unde este posibil să se respecte o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de alte persoane”, se arată în text.

Totodată, fumatul a fost interzis și în parcuri, stații de transport public, zone în care se practică activităţi sportive şi cimitire, iar la începutul anului 2025 măsura va fi extinsă la toate locurile publice în aer liber, inclusiv trotuarele.

Media locală menționează că deocamdată nu se știe cum va fi reglementată aplicarea acestor reguli, însă totul pare să indice că va fi vorba mai degrabă de o măsură de descurajare decât de una punitivă.

În cazul în care Consiliul Municipal din Milano menţine amenzile din interdicţiile actuale, persoanele care încalcă reglementările riscă sancţiuni cuprinse între 40 şi 240 de euro. Interdicţiile exceptează utilizarea ţigărilor electronice, foarte răspândite în Italia, care pot fi utilizate în continuare fără limitări.

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT), în 2023, în Italia, 18,7% dintre persoanele de 11 ani şi peste această vârstă se declarau fumătoare, un procent ce creşte semnificativ în rândul tinerilor, atingând vârfuri la grupa de vârstă 25-34 de ani (26,9%).

Fumatul de tutun se numără printre principalele surse de emisii de PM10, alături de transportul rutier, utilizarea solvenţilor şi „arderea cauzată de pizzerii cu cuptoare pe lemne”, printre altele. Municipalitatea continuă punerea în aplicare a Planului pentru Aer şi Climă, în pofida faptului că în 2021 şi 2022 Curtea Regională de Apel (TAR) din Lombardia a anulat unele dintre propunerile sale, cum ar fi interzicea focurilor de artificii.

Ocupanții ruși au bombardat școala de artă din Mariupol, unde se ascundeau aproximativ 400 de oameni
Articolul anterior
Coreea de Nord a efectuat astăzi tiruri cu lansatoare de rachete multiple
Articolul următor