De când a început conflictul, mii de ruși au plecat din Sankt Petersburg cu destinația Helsinki

Să scape cât mai repede. Asta este tot ceea ce și-a dorit Alena. Dar tânăra traducătoare nu a fugit din Ucraina bombardată, ci din Rusia. Este unul dintre oamenii care și-au părăsit deja țara. Se opun războiului declanșat de Vladimir Putin și nu-și mai văd viitorul aici.

Rușii fug în Finlanda: Finlandezii se gândesc să adere la NATO

De când a început conflictul, mii de persoane au plecat din Sankt Petersburg cu destinația Helsinki. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Un alt tren oprește în gară, alți oameni sunt acum în siguranță. Dar cei mai mulți sunt ruși, nu ucraineni. Călătoria cu trenul de la Sankt Petersburg la Helsinki durează aproximativ trei ore și jumătate și toate locurile sunt rezervate de multe zile, fiindcă zborurile din Rusia spre Europa de Vest au fost suspendate. Cei mai mulți dintre oamenii care ajung aici nu-și doresc nimic altceva decât să fie la distanță sigură de problemele din țara lor.

„Dacă lucrurile se înrăutățesc, trebuie să găsesc o țară în care pot trăi mai mult timp”, spune un tânăr, în engleză.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul”

Doar pasagerii ruși cu viză sau permis de ședere valabil pot intra în Uniunea Europeană.

Alena este traducătoare și și-a părăsit țara a doua zi după ce Rusia a atacat Ucraina. Ea locuiește cu niște prieteni în Helsinki. Dar viza îi expiră peste trei luni și nu știe dacă va putea rămâne în Finlanda. E profund șocată de ceea ce s-a întâmplat.

„Plâng și dorm foarte puțin de când a început totul. Asta e ceea ce simt. Simt că… sunt sigură că nu mă voi întoarce. Nu sunt convinsă că voi putea trăi cu această teamă”, spune Alena Beskov.

În Rusia, poți ajunge la închisoare dacă îndrăznești să critici războiul. De aceea, tot mai mulți oameni părăsesc țara.

Finlanda i-a primit cu brațele deschise, dar și aici din ce în ce mai mulți locuitori au ajuns să-l vadă pe Vladimir Putin drept o amenințare.

Finlandezii se mândreau cu neutralitatea lor, dar acum ar vrea în NATO

Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte, statul nordic era mândru de neutralitatea sa. Acum, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO.

„Care ar fi alternativa? De ce nu?” spune un localnic.

„Cred că e important să încercăm să evităm panica. Dar trebuie să realizăm că ne confruntăm cu o situație diferită”, arată un alt finlandez.

Guvernul finlandez nu vrea să provoace panică, dar țara a intrat în alertă maximă. Un film reamintește publicului să fie pregătit pentru orice eventualitate.

În 1939, mica Finlandă alunga „ursul” sovietic

Un memorial în Helsinki este dedicat celor care au murit în Războiul de Iarnă din 1939. Mica Finlandă a luptat atunci împotriva Uniunii Sovietice. Și, în ciuda pierderilor grele, a reușit să-i alunge pe ocupanți.

Dar asta a fost demult. Experții în relații internaționale spun că războiul din Ucraina demonstrează că Finlanda ar trebui să adere la NATO.

„Deși vedem cum tot mai multe țări trimit arme în Ucraina, nimeni nu se va implica să lupte pentru acea țară. Iar acest lucru alimentează discuțiile privind aderarea Finlandei la NATO. Da, armata finlandeză este puternică, probabil mult mai puternică și capabilă decât cea a Ucrainei la începutul războiului, dar scopul principal nu este, oare, evitarea unui conflict?” – subliniază Charly Salonius-Pasternak, expert în relații internaționale.

Aderarea la NATO ar putea avea un rol de descurajare, dar Rusia a amenințat cu consecințe politice și militare.

Finlanda nu a solicitat încă aderarea la NATO, însă există semnale că acest lucru este luat în discuție. Ministrul de Externe este unul dintre oficialii invitați la summiturile NATO.

Aici, la Helsinki, Alena se simte deocamdată în siguranță, departe de ceea ce se întâmplă în Rusia. Totuși, ea își face griji pentru viitor.

„Deși sunt destul de îngrijorată în privința viitorului, cred că e de înțeles. Nu sunt sigură că voi putea rămâne, dar voi încerca. Sunt ajutată foarte mult aici, atât de prietenii mei ruși, care sunt acum rezidenți în Finlanda, cât și de cei finlandezi”, spune Alena.

Trenul Sankt Petersburg – Helsinki este una dintre puținele rute care mai leagă Rusia de Europa. Din cauza cererii mari, numărul garniturilor a fost suplimentat.

Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească prejudicii morale de 20.000 de lei 

Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cu numele laic Nicolae Mihăescu, ierarh al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, structură bisericească subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost obligat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, să achite prejudicii morale în folosul a doi membri ai comunității LGBTQI+ pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, scrie stiripesurse.md.

Centrul de Informaţii GENDERDOC-M anunță că ierarhul va trebui să achite câte 10.000 de lei fiecărui reclamant după ce acum doi ani el a făcut declarații homofobe înainte de Marșul Pride din 2022. Mai exact, pe 12 iunie 2022, episcopul Marchel a publicat o înregistrare pe YouTube cu o adresare către creștini (n.r. – ulterior, adresarea a fost  ștearsă).

În această adresare, Marchel a spus că „sodomiții vor să petreacă parada rușinii în municipiul nostru”, vorbind despre orașul Bălți. După un discurs homofob, Marchel a îndemnat bălțenii să vină la Catedrala din Bălți „pentru a petrece drumul crucii și ca să respingem, să ținem piept acestei invazii fără de rușine, care se vrea defilată prin centrul orașului nostru”.

El a numit membrii comunității LGBTQI+ „sodomiți”, „rătăciți”, „păcătoși” etc. Pe 3 noiembrie aceluiași an, a avut loc ședința Consiliului pentru asigurarea egalității, în care Centrul GDM a depus o plângere împotriva lui Marchel.

La ședință, episcopul a prelungit discursul de ură, iar administratoarea Centrului GDM, Angelica Frolov, a părăsit ședința în semn de protest. Ca urmare, doi membri ai comunității l-au acționat pe Marchel în judecată pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale.

În iunie 2024, instanța a hotărât ca Marchel să achite prejudiciul moral și să compenseze cheltuielile de judecată. În total, acesta va trebui să scoată din buzunar peste 20.500 de lei.

Cunoscut pentru părerile sale radicale despre străini, alte confesiuni religioase și femei, Marchel este și unul dintre cei mai influenți ierarhi din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Episcopul Marchel este un militant cunoscut împotriva Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. De asemenea, el insistă că nu vorbește limba română, ci „moldovenească”, perpetuând astfel teza sovietică conform căreia moldovenii și românii nu sunt același popor.

Numele episcopului este asociat cu o serie de campanii politice în Moldova, adesea legate de așa-numitele „valori ale familiei”.

O nouă tragedie pe terenul de fotbal. Un bărbat a fost strivit de o poartă pe un stadion din Telenești

Un bărbat a murit, după ce i-ar fi căzut în cap o poartă de fotbal. Tragedia a avut loc ieri-seara, în jurul orei 19:40, pe stadionul din localitatea Ciulucani, din raionul Telenești, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu, scrie pulsmedia.md.

Potrivit datelor preliminare, victima s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 38 de ani. Dânsul juca un meci de fotbal cu alți consăteni, când în cap i-a căzut poarta de fotbal de pe teren.

În urma traumatismelor grave, bărbatul a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar medicii din nefericire au putut doar să constate decesul.

Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Ministerul Educației vrea să interzică telefoanele mobile în şcoli

Ministerul Educației și Cercetării urmează să stabilească în septembrie anumite reguli privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Decizia a fost anunțată de ministrul Dan Perciun şi a fost luată după ce majoritatea respondenților unui chestionar au pledat în favoarea unei astfel de reglementări, scrie stiripesurse.md.

„Noi am avut o discuție de lucru, săptămâna trecută, cu mai mulți directori de școli și vom prezenta o statistică în sensul în care avem destul de multe școli care fac asta de sine stătător. Se fac în diferite moduri, sunt provocări cu care ne confruntăm avem, dar avem o practică națională. Mai ales că la nivel internațional devin tot mai răspândite astfel de reglementări”, a menționat ministrul Educației.

Dan Perciun a precizat că aproape 13.000 de persoane au răspuns la întrebările din chestionarul inițiat de Ministerul Educației, iar aproximativ 78 la sută dintre acestea consideră că trebuie reglementată utilizarea telefoanelor mobile în școli.

De asemenea, din cei care consideră că trebuie să existe reguli, 48 la sută susțin că elevilor trebuie să le fie permis să aibă telefoane în instituțiile de învățământ, dar acestea să fie păstrate în boxe sau cutii, iar 30 la sută consideră că ar trebui interzis sau limitat accesul acestora cu telefoane mobile.

Ocupanții ruși au bombardat școala de artă din Mariupol, unde se ascundeau aproximativ 400 de oameni
Articolul anterior
Coreea de Nord a efectuat astăzi tiruri cu lansatoare de rachete multiple
Articolul următor