De la divorț, Liudmila Oceretnaia a dus o viață discretă; chiar și căsătoria sa din 2015 cu Artur Oceretni – pasionat de triatlon Ironman și cu peste 20 de ani mai tânăr decât ea – a fost ținută secretă până când jurnaliștii au descoperit că și-a schimbat numele de familie, scrie ziare.com.
Un tur al apartamentului lor din Marbella ar oferi o privire asupra modului în care au trăit, precum și o privire asupra a ceea ce pot cumpăra milioane de euro din banii rușilor, scrie Politico.eu, într-o amplă investigație
Nu este greu de înțeles de ce familia Oceretni ar fi vrut să scoată apartamentul la vânzare. Cuplul nu se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, dar acest lucru s-ar putea schimba rapid; la urma urmei, Londra i-a pus deja sub sancțiune pe Oceretnaia și pe copiii săi adulți. Dacă Bruxelles ar urma exemplul, apartamentul și restul portofoliului lor european ar putea fi brusc inaccesibile.
Autoarea investigației nu a apucat să vorbească vreodată cu Oceretnaia sau cu soțul ei în timp ce străbătea continentul pe urmele investițiilor lor imobiliare. Dar ceea ce a găsit în timpul urmăririi a ridicat întrebări despre ce anume este nevoie pentru a pune pe cineva sub sancțiuni.
De asemenea, a dezvăluit modul în care conversația se schimbă, în timp ce UE se luptă cu modul în care trebuie să se ocupe de sumele uriașe obținute adesea în mod ilicit, care au intrat aproape nereglementate înainte ca războiul să răstoarne relația confortabilă dintre banii rușilor și unele dintre cele mai luxoase destinații din Europa.
Pe timpul cât a fost Prima Doamnă, Luidmila a înființat o fundație numită Centrul pentru Dezvoltarea Limbii Ruse, care ulterior a fost redenumit și reprofilat ca Centrul pentru dezvoltarea comunicării interpersonale. După ce a divorțat de Putin în 2013, trei ani mai târziu, presa rusă a dezvăluit că s-a căsătorit cu Oceretni, președintele acestei fundații.
Fundația venea cu un alt avantaj. În timpul guvernării lui Putin, aceasta a achiziționat o fostă clădire guvernamentală din centrul Moscovei, care a aparținut bunicului scriitorului rus Leo Tolstoi.
Inspirată, se pare, de un conac descris în romanul „Război și pace”, Casa Volkonski a fost renovată și extinsă de către departamentul imobiliar al guvernului, care a adăugat două etaje noi la clădirea istorică, potrivit unei dezvăluiri a Fundației Anticorupție a disidentului rus Alekei Navalnîi.
Proprietatea a fost apoi dată fundației lui Oceretnaia, iar fosta primă doamnă pare să o fi folosit în mod productiv. Situată la 5 minute de mers pe jos de Kremlin, clădirea generează acum chirii de milioane de dolari – plătite, potrivit unei investigații Reuters, unei companii înregistrate pe numele ei de fată.
Investiții contra „viza de aur“
Căsătoria soților Oceretni a avut loc într-o perioadă în care portofoliul imobiliar al cuplului se extindea rapid.
Apartamentul oferit spre vizitare jurnalistei Politico în Marbella este unul dintre cele două din oraș pe care Oceretni le-a achiziționat cu puțin timp înainte de nuntă. Oceretni l-a cumpărat pe primul în 2011 pentru aproximativ 800.000 de euro, iar pe al doilea în 2014 pentru peste 1 milion de euro. Apartamentele rămân proprietatea sa, arată documentele de înregistrare obținute de Politico.
Printre alte persoane care au deținut proprietăți în Marbella se numără actorii Hugh Grant și Sean Connery, personalitatea de televiziune Simon Cowell și Rifaat al-Assad, unchiul președintelui sirian Bashar al-Assad. Potrivit presei locale, Putin deține o vilă în localitatea vecină La Zagaleta, o comunitate de stațiuni, potrivit presei locale.
În ultimele decenii, zona a devenit un magnet pentru banii rușilor, potrivit lui Javier de Luis, expert imobiliar la confederația de bază Ecologists in Action. Aproximativ 3.000 de ruși locuiesc oficial în Marbella, a spus el, adăugând că el crede că numărul real este mult mai mare.
„Mulți ruși își pun banii în proprietăți ca investiție. Ei cumpără, vând – este o sursă de venit pentru ei”, a spus de Luis. Pentru cei care doresc să ascundă sursa fondurilor obținute ilicit, piața imobiliară oferă numeroase oportunități de-a le spăla. „Spălarea banilor este uleiul care unge mașinăria”, a spus el.
În Marbella, acest lucru se întâmplă în principal prin cumpărarea de autorizații de construcție pentru case individuale sau proiecte mai mari, cum ar fi hoteluri – și apoi vânzarea lor înainte de începerea lucrărilor, a spus de Luis. O altă strategie frecventă în sectorul imobiliar este de a lua un împrumut pentru a cumpăra o proprietate, iar apoi de a-l rambursa în plăți mai mici, care sunt supuse unui control mai puțin amănunțit.
Apartamentul cumpărat în 2014 ar fi putut veni cu un alt avantaj major: din 2013, legislația spaniolă acordă permise de ședere celor care investesc cel puțin 500.000 de euro în proprietăți imobiliare spaniole. Aceste așa-numite vize de aur oferă acces nelimitat la călătorii în cele 27 de țări din Spațiul Schengen și dreptul de a solicita în cele din urmă rezidența permanentă în Spania.
Întrebat dacă Oceretnii au beneficiat de acest sistem, ministerul spaniol de interne a adresat întrebările ministerului de externe, care a refuzat să „divulge informații personale unor terțe părți”.
De ce se grăbesc să vândă?
Dacă soții Oceretni ar vrea să se debaraseze de proprietățile lor imobiliare din Marbella, ar avea un motiv imperios necesar pentru a face acest lucru: riscă să piardă accesul la apartament și la banii lor dacă devin ținta sancțiunilor UE.
De la asaltul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei în februarie 2022, Statele Unite, UE și Marea Britanie au sancționat sute de persoane considerate a fi responsabile pentru război, pentru că au răspândit propagandă pro-război sau pentru că au furnizat o sursă de venit Kremlinului. UE a impus sancțiuni legate de Rusia pentru aproximativ 1.400 de persoane și entități, SUA aproape 2.500, iar Marea Britanie aproximativ 1.600.
Cu toate acestea, liderii internaționali nu au picat de acord cu privire la cine, mai exact, ar trebui să fie vizat. Doar 639 de persoane și entități au fost sancționate de UE, SUA și Marea Britanie până în septembrie, potrivit unei analize a datelor compilate de Brookings Sanctions Tracker, care monitorizează sancțiunile legate de invazia rusă în Ucraina. Printre acestea se numără cele două fiice ale lui Putin, precum și presupusa iubită a președintelui rus, gimnasta Kabaeva – dar nu și Oceretnii.
Oceretnaia a fost sancționată de Marea Britanie, ca parte a unui efort de a „lovi rețeaua financiară a lui Putin, înăsprind menghina asupra președintelui și a cercului său intim”, dar UE și SUA i-au lăsat până acum atât pe ea, cât și pe soțul ei, în afara listei.
O mare parte din discrepanța legată persoanele pe care SUA, UE și Marea Britanie le sancționează se reduce la diferențele de obiective.
UE tinde să nu folosească sancțiuni punitive pentru acțiuni din trecut, potrivit lui Viktor Winkler, un avocat specializat în politica sancțiunilor. În schimb, intenția este de a-i împiedica pe cei vizați să contribuie la alte abateri sau de a-i împiedica să culeagă beneficiile.
Pentru ca o persoană să fie sancționată de UE, numele acesteia trebuie să fie propus de un guvern național și apoi aprobat de toate țările UE. Mai mulți diplomați ai UE au declarat pentru POLITICO că nu știau că vreo țară a sugerat sancționarea soților Oceretni.
UE este conștientă de faptul că deciziile sale se pot confrunta cu provocări juridice. Aproximativ 70 de oligarhi și membri ai familiilor acestora au dat în judecată UE pentru a-și recupera bunurile. Unele dintre ele, precum Saodat Narzieva, sora magnatului uzbec Alișer Usmanov, și Olga Ayziman, fosta soție a miliardarului Mihail Fridman, au fost retrase discret de pe lista de sancțiuni.
Totuși, faptul că familia Oceretni nu a fost vizată de UE nu înseamnă că nu va fi niciodată vizată.
Grupul de lucru internațional privind sancțiunile împotriva Rusiei, cunoscut sub numele de grupul Yermak-McFaul, sugerează ca membrii de familie ai persoanelor sancționate să fie, de asemenea, incluși pe listă pentru a împiedica transferul de fonduri către aceștia – mai ales dacă duc un stil de viață incompatibil cu veniturile lor oficiale, așa cum pare a fi cazul familiei Oceretni.
Nu există nicio dovadă publică că Oceretni și-a obținut averea și proprietățile în mod ilegal, dar valoarea acestora pare să depășească sursele sale de venit cunoscute.
Se așteaptă ca Josep Borrell, șeful afacerilor externe ale UE, să prezinte în iunie o propunere care să permită blocului comunitar să sancționeze persoane pentru corupție. Astfel, ar fi mai ușor să fie vizate persoane care nu contribuie direct la războiul din Ucraina.
Grupuri precum Fundația Anticorupție și guvernul ucrainean au cerut deja ca familia Oceretni să fie adăugată pe lista de sancțiuni a UE. „Credem cu tărie că doamna Oceretnaia trebuie să fie sancționată”, a declarat un oficial guvernamental ucrainean.
