Șapte ani de închisoare pentru fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, cer procurorii francezi. „Un pact faustian de corupție”

Procurorii francezi au cerut șapte ani de închisoare și o amendă de 300.000 de euro pentru fostul președinte al Franței Nicolas Sarkoy pentru că ar fi acceptat milioane de euro de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi pentru finanțarea campaniei sale din 2007, informează Reuters.

Former French president Nicolas Sarkozy leaves after a hearing in his trial on charges of illegal campaign financing from Libya for his successful 2007 presidential bid, at the Tribunal de Paris courthouse in Paris, on March 27, 2025. French prosecutors requested on March 27, 2025, a seven-year prison sentence for former president Nicolas Sarkozy in his trial on charges of accepting illegal campaign financing in an alleged pact with the late Libyan dictator. Nicolas Sarkozy leaves his Trial – Paris AJ, France – 27 Mar 2025,Image: 980206233, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Jumeau Alexis/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia

Procesul lui Sarkozy a început în luna ianuarie, fostul președinte fiind acuzat de „tăinuirea delapidării de fonduri publice, corupție pasivă, finanțare ilegală a campaniei electorale și conspirație în vederea comiterii unei infracțiuni”.

Procurorii au cerut și o interdicție de cinci ani de a candida la funcții publice și de exercitare a unor drepturi.

Procurorul Sebastien de La Touanne a descris acuzațiile împotriva lui Sarkozy și a altor 12 inculpați ca fiind „corupție de mare intensitate”, spunând instanței: „O imagine foarte întunecată a unei părți a republicii noastre a ieșit la suprafață”.

De La Touanne a mai spus că Sarkozy a încheiat „un pact faustian de corupție cu unul dintre cei mai dezgustători dictatori din ultimii 30 de ani.

”Avocații lui Sarkozy au spus în fața jurnaliștilor că sentințele cerute de procurori sunt aspre și nejustificate. „Este nevinovat”, a spus avocatul Christophe Ingrain.

Într-o postare pe Facebook, Sarkozy a spus că dosarul este unul motivat politic adăugând: „Voi continua să mă lupt centimetru cu centimetru pentru adevăr și să cred în înțelepciunea instanței”.

Procurorii au mai cerut pedepse între un an și 6 ani de închisoare și amenzi de până la 150.000 de euro pentru un apropiat al lui Sarkozy, Claude Gueant, pentru fostul ministru de Interne Brice Hortefeux și fostul șef al finanțării campaniei, Eric Woerth.

Fostul președinte de centru-dreapta a fost prins în dispute judiciare de când a părăsit funcția, în 2012. Anul trecut, curtea supremă a confirmat o condamnare anterioară pentru corupție, Sarkozy fiind nevoit să poarte un an de zile o brățară electronică, o premieră pentru un fost șef al statului francez.

Tot în 2024, o curte de apel a menținut o altă condamnare pentru finanțare ilegală a campaniei electorale din 2012. Sentința ar putea ajunge în examinarea curții supreme în cursul acestui an

Șeful Trezoreriei SUA avertizează Europa să nu „își taie singură gâtul”

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că este de părere că administrația Trump din care face parte poate ajunge la acorduri cu aliații SUA privind reducerea taxelor vamale, avertizând însă că o apropiere mai mare de China ar putea avea efecte dezastruoase, relatează Reuters.

Vorbind la o conferință organizată la Washington de Asociația Bancherilor Americani, Bessent a spus că va avea un rol principal în negocierile privind taxele vamale anunțate de Trump miercurea trecută, ultimele dintre ele intrând în vigoare astăzi.

El a adăugat că valul de taxe vamale anunțate săptămâna trecută reprezintă un „plafon” maxim, dacă țările nu răspund cu măsuri similare, dar că China nu a ținut cont de acest avertisment.

„În ceea ce privește escaladarea, din păcate, cel mai mare vinovat din sistemul comercial global este China, și este singura țară care a escaladat”, a declarat Bessent.

El nu a comentat în mod specific ultima mișcare de retorsiune a Chinei, care a ridicat miercuri taxele vamale asupra importurilor din SUA până la 84%, după ce Washingtonul le-a mărit pentru cele chineze la 104%. Această escaladare dramatică a venit după ce Beijingul a anunțat vinerea trecută că va mări propriile taxe vamale pentru importurile americane la 34%, ca răspuns la anunțul făcut de Trump pe 2 aprilie.

Vorbind acum la evenimentul organizat de bancherii americani, Bessent a citat comentariile unui înalt oficial al guvernului spaniol, care sugerase că Europa ar trebui să se alinieze mai strâns cu China. „Asta ar însemna să-ți tai singur gâtul”.

Bessent a avertizat că China va continua să producă un surplus de bunuri și să le vândă sub prețul pieței în alte regiuni, chiar dacă „zidul tarifar” impus de SUA va împiedica pătrunderea acestor produse pe piața americană.

El a adăugat că, în ciuda turbulențelor de pe piețele financiare, „în general, companiile cu care am vorbit, oamenii care au venit, directorii generali care au venit la Trezorerie, îmi spun că economia este foarte solidă”.

Bașcana în arest, cine conduce Găgăuzia?

După ce a fost reținută bașcana Găgăuziei, conducerea Comitetului Executiv i-a revenit primului adjunct al Evgheniei Guțul, Ilia Uzun. Acesta se numără printre persoanele care s-au întâlnit cu fugarul Ilan Șor înainte de aprobarea comitetului de la Comrat. În prezent, toate problemele sunt „coordonate” cu bașcanul prin intermediul avocaților, a precizat Ilia Uzun la ședința de marți, 8 aprilie, transmite corespondentul IPN în regiune.

„Comitetul Executiv activează în regim normal și toate aspectele legate de buna funcționare a comitetului sunt convenite cu bașcanul, prin intermediul avocaților săi”, a declarat Ilya Uzun. El a specificat că și reuniunea de marți a comitetului a fost coordonată cu Evghenia Guțul.

Legislația nu prevede proceduri care să permită coordonarea deciziilor cu bașcanul în timp ce acesta se află în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile. Deputatul Alexandr Tarnavski din Adunarea Populară a Găgăuziei a declarat, solicitat de corespondentul IPN, că nu există dificultăți tehnice în cazul în care atribuțiile șefului autonomiei sunt realizate temporar de prim-vicepreședintele Comitetului Executiv și tot el semnează toate documentele.

În cazul în care Guțul ar fi suspendată (acesta fiind un scenariu posibil după decizia judecătorească), un scrutin anticipat pentru alegerea noului bașcan ar trebui să aibă loc în termen de trei luni, a adăugat deputatul găgăuz. Până atunci, în această perioadă, atribuțiile îi revin lui Ilia Uzun.

În același timp, la mitingurile organizate de susținătorii lui Ilan Șor în sprijinul Evgheniei Guțul, aceștia susțin că autoritățile de la Chișinău vor să numească în funcția de bașcan un protejat al guvernării. Iar șeful Adunării Populare de la Comrat s-a referit, în cadrul unui briefing, la discuțiile legate de „guvernarea externă a autonomiei” și a calificat o astfel de procedură ca fiind ilegală. Până în prezent, Chișinăul nu a sugerat și nici nu a abordat problema desemnării unei persoane loiale guvernării la funcția de bașcan, așa cum o astfel de opțiune nu este prevăzută de lege.

Ilia Uzun, care o înlocuiește pe Evghenia Guțul după reținerea ei, este unul dintre cei care au zburat în Israel la o întrevedere cu Ilan Shor cu două luni înainte de prezentarea candidaților în cadrul Comitetului Executiv. Lista pretendenților a suportat ulterior mai multe modificări, dar Ilia Uzun a fost păstrat.

Evghenia Guțul a fost reținută în seara de 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău , înainte de a zbura la Istanbul. La 28 martie, Judecătoria sectorului Ciocana a dispus arestarea ei pentru 20 de zile. Cauza se referă la presupusa finanțare ilegală a campaniei electorale din 2023 în sumă de 370 de mii de lei. Ilan Șor a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtul miliardului”.

Actorul rus Mihail Efremov a fost eliberat din închisoare

Miercuri, 9 aprilie, celebrul actor rus Mihail Efremov a fost eliberat din penitenciarul nr. 4 din regiunea Belgorod printr-o decizie judecătorească privind eliberarea condiționată anticipată.

După cum a declarat pentru msk1.ru avocatul actorului, Iuri Padalko, motivul eliberării anticipate a fost înrăutățirea gravă a sănătății lui Efremov, transmite noi.md.

Mihail Efremov a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare pentru provocarea unui accident rutier mortal, care a avut loc în centrul Moscovei pe data de 9 iunie 2020. Fiind în stare de ebrietate alcoolică, actorul aflat la bordul SUV-ului său a ieșit pe contrasens și s-a izbit într-o dubiță. În urma accidentului, șoferul camionului a fost grav rănit și a murit la terapie intensivă.

Inițial, Tribunalul Presnenski din Moscova l-a condamnat pe Efremov la 8 ani de închisoare, însă ulterior Tribunalul orașului Moscova a redus pedeapsa la 7,5 ani, luând în considerare faptul că actorul a compensat integral prejudiciul moral adus familiei decedatului. În total, Mihail Efremov a petrecut în închisoare 4,5 ani.

Potrivit avocatului Iuri Padalko, Mihail Efremov a fost diagnosticat cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care se manifestă prin tuse constantă, dificultăți de respirație și slăbiciune generală. Din cauza problemelor grave de sănătate, actorul se mișcă și vorbește cu dificultate.

24 martie 2025, Tribunalul raional Alekseevski din regiunea Belgorod, după ce a examinat petiția apărării, a decis să îl elibereze pe Mihail Efremov condiționat. Partea rămasă din pedeapsă, și anume 3,5 ani, actorul o va executa la domiciliu, sub supravegherea organelor de drept. Acestuia i s-a ordonat să se prezinte în mod regulat la poliție sau la Departamentul principal al Serviciului federal de executarea pedepselor (GUFSIN) la locul său de reședință. În plus, instanța l-a privat pe Efremov de dreptul de a conduce un mijloc de transport.

Natalia Parasca, liderul interimar al partidului „Renaștere”, a primit interdicție de a părăsi țara
Articolul anterior
Anunțul lui Zelenski, după summitul crucial de la Paris
Articolul următor
Close menu