Declaraţia a fost făcută miercuri de Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul contraofensivei ucrainene care obligă trupele ruse să se retragă de pe mai multe fronturi, informează Agerpres, care preia AFP.
„Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate”, a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
„Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse”, a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin.
Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce Ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând, în schimb, un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului.
Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii.
Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk.
În provincia sudică Herson, conform aceleiaşi hărţi, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu.
„Operaţiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina trece printr-o „criză operaţională”
Înfrângerile trupelor ruse sunt evidenţiate tot mai mult şi de jurnalişti ruşi, inclusiv din mass-media proguvernamentale.
„Mi s-a spus că deprim oamenii cu ştirile mele”, spune pe Telegram jurnalistul Alexander Kots, de la publicaţia proguvernamentală Komsomolskaia Pravda. „Pare că oamenii au nevoie de ceva pozitiv. Dar nu vor fi ştiri pozitive prea curând, dinamica este nefavorabilă trupelor ruse”, punctează jurnalistul rus, citat de CNN.
Ucraina „introduce în luptă rezerve bine pregătite, îşi valorifică avantajul dat atât de personal, cât şi de informaţiile” obţinute despre trupele ruse, astfel că aşa-numita „operaţiune militară specială” a Rusiei în Ucraina trece printr-o „criză operaţională”, rezumă situaţia jurnalistul citat.
Potrivit acestuia, carenţele armatei ruse în Ucraina constau în efectivele insuficiente, comparativ cu numărul soldaţilor trimişi pe front de armata ucraineană, proasta comunicare şi greşelile comise de ofiţerii comandanţi.
El remarcă şi oboseala trupelor ruse, care după o lungă confruntare de uzură nu mai au forţa de a ţine sub control teritoriile ocupate în ofensiva iniţială. „De ce aceasta? Pur şi simplu pentru că nu avem destui oameni. Deşi la un moment dat lucrurile păreau că stau altfel. Am avut nevoie de această lovitură zdravănă (a contraofensivei ucrainene – n.red.) pentru a înţelege cum stăm de fapt. De aceea au anunţat mobilizarea parţială”, a explicat jurnalistul citat, făcând referire la mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti ordonată de Putin.
