Situatia pe front: Ucraina a preluat controlul asupra a 20 de sate în regiunea Herson

În timp ce Rusia și-a extins controlul asupra orașului Severodonetk, regiunea Luhansk (estul Ucrainei), pe fondul unor lupte grele date miercuri, avansul ucrainenilor în sudul țării și angajamentele occidentale de ajutor militar suplimentar pentru Kiev au provocat amenințări din partea Kremlinului, relatează joi DPA, citată de Agerpres.

În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut să evoce sutele de copii uciși în războiul „infam” al Rusiei împotriva țării sale, cu ocazia Zilei internaționale a copilului, ce a fost marcată miercuri, conform agenției de presă citate.

O victorie la Severodonetk este esențială pentru Rusia, întrucât căderea capitalei provizorii a Luhanskului ar oferi Moscovei controlul asupra întregii acestei regiuni din Donbas, care mai cuprinde și regiunea Donețk, dintre care o parte este ocupată de forțele proruse.

Trupele ruse au „reușit parțial” în bătălia pentru Severodonetk, a recunoscut Statul Major al armatei ucrainene, admițând că Rusia deține de acum controlul asupra părții de est a orașului, dar a subliniat că lupte înverșunate continuă în alte sectoare.

Separatistii prorusi din regiune au declarat că au preluat deja controlul a peste 70% din oraș, după cum susține Andrei Marociko, un reprezentant al autoproclamatei ‘republici populare’ Luhansk, promițând că întreg orașul va fi capturat în curând.

Potrivit acestuia, cea mai mare parte a armatei ucrainene a părăsit orașul, iar Rusia plănuiește să organizeze livrări de ajutor umanitar pentru rezidenți din cauza situației catastrofale de aici.

Donbasul se află în centrul disputei dintre Rusia și Ucraina de mai mulți ani, separatistii prorusi controlând mari părți din regiunile Luhansk și Donețk din 2014.

Dar chiar dacă Rusia a înregistrat progrese în Luhansk, armata ucraineană a anunțat că a preluat controlul asupra a aproximativ 20 de sate în regiunea Herson, în sudul țării. Contraatacurile au fost lansate dinspre orașul Dnipro (Dnepropetrovsk) spre nord, a indicat armata ucraineană, adăugând că trupele sale continuă să preseze forțele ruse în sud.

Chiar dacă aceste informații nu au putut fi verificate din surse independente, au existat o serie de relatări în ultimele zile cu privire la acțiuni de contraatac ale forțelor ucrainene la Herson, singură capitală regională ocupată de trupele ruse până în prezent.

În nord-vestul țării, infrastructură de transport a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri cu rachetă miercuri seară, a indicat pe contul sau de Telegram Maksim Kozitki, șeful administrației militare din regiunea Liov (Lvov).

Potrivit primelor informații, două persoane au fost rănite în urmă acestor atacuri, dar nu s-au înregistrat decese. Tot miercuri, două persoane din orașul Nikolaiv (Mikolaiv), în sud, au fost ucise și alte două au fost rănite în bombardamente rusești.

Promisiunile de armament mai avansat din partea Occidentului pentru Ucraina au atras condamnări din partea Kremlinului, care a acuzat Occidentul în general – și SUA în particular- de alimentarea tensiunilor prin livrarea de arme grele Ucrainei.

„Credem că SUA pun paie foc în mod deliberat și sârguincios… adera la cursul de lupta cu Rusia până la ultimul ucrainean”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în urmă anunțurilor făcute de SUA și Germania cu privire la transferuri de arme-cheie Ucrainei.

Peskov a declarat că Rusia nu a crezut în asigurările date de SUA și Ucraina că noul sistem de lansator de rachete cu rază lungă de acțiune care se îndreaptă acum spre Kiev va fi utilizat doar în scopuri defensive, adăugând că armata rusă consideră acest tip de armă drept o amenințare directă și va lua măsuri corespunzătoare.

La rândul sau, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că livrările de arme occidentale sporesc riscul că țări terțe să fie implicate în conflict.

„Este o provocare directă care are scopul direct de a încurcă Occidentul în chestiuni militare”, a spus el, adăugând că politicieni occidentali cumpătați sunt conștienți de astfel de riscuri, dar nu toți, „în special cei din partea de nord” a UE. „Sunt politicieni care sunt pregătiți să se implice în această nebunie doar pentru a-și promova propriile ambiții”, a afirmat Serghei Lavrov, el însuși acuzat de fostul șef al diplomației ruse Andrei Kozarev (1990-1996) că a devenit o „goarna a propagandei mincinoase de război” a Kremlinului, potrivit crenttime.tv., un post de televiziune rusesc independent care își difuzează emisiunile pe Internet.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a amintit în discursul sau cotidian de miercuri seară sutele de copii ucraineni a căror viață a fost curmată de acest război nedrept.

Cel puțîn 689 de copii au fost răniți, 139 de copii sunt dați dispăruți, iar 243 de copii au fost uciși, a spus Zelenski, adăugând că „aceștia sunt doar cei despre care știm”.

„Memorie veșnică pentru cei ale căror vieți au fost răpite de războiul rusesc împotriva Ucrainei”, a spus Zelenski, indicând că peste 200.000 de copii au fost deportați de trupele ruse din Ucraina în Rusia, în ceea ce el a numit drept o „crimă de război infamă”.

Pentru unii înghețată, pentru alții atacuri cu rachetă, titra miercuri publicația Kram.Realii, un proiect al Radio Europa Liberă (RFE/RL), referindu-se la faptul că administrația instalată de Kremlin în Crimeea a oferit copiilor miercuri, 1 iunie, de Ziua internațională a copilului, câte o înghețată gratuit, în timp ce teritoriul peninsulei ucrainene anexate de Rusia este utilizat de armata rusă pentru atacuri cu rachete asupra altor zone din Ucraina, atacuri în care își pierd viață și copii alături de adulți.

Cine ar putea fi succesorul papei Francisc și ce se întâmplă în adunarea secretă prin care Vaticanul își alege noul papă

Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales, scrie digi24.ro.

Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice. Teoretic, orice persoană catolică de sex masculin poate fi aleasă în rol de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era un membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul s-a întâmplat în 1378.

După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare.

Cu toate că oficial nu este permisă promovarea vreunuia dintre candidați, procesul alegerii noului papă este unul „extrem de politic”, potrivit BBC. Tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze.

Doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, întrucât doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot. Votul este secret. Toți cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie. Pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minim două treimi.

Patru runde de vot au loc în fiecare zi, până când un candidat primește destule voturi pentru a fi numit papă. Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul degajat putând fi văzut de cei care privesc procesul de afară. Dacă fumul este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă.

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară atinge cote alarmante

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară ajunge la cote alarmante. Sute de tone de produse sunt aruncate în fiecare an, chiar și în condițiile în care multe dintre acestea ar putea fi salvate sau reutilizate. Specialiștii spun că, de la an la an, oamenii sunt tot mai conștienți, iar partea pozitivă este că alimentele ce ajung în tomberoane sunt tot mai puține. Totuși, mai avem de lucrat la acest capitol, scrie radiomoldova.md.

Experții susțin că 40 la sută din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme pentru ele, le duc acasă, iar mai apoi multe dintre ele ajung la gunoi.Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, inclusiv consumul rațional de alimente, afirmă comunicatoarea de la Banca de Alimente, Ana Ceban.

Trebuie să facem cumpărăturile în baza unei liste, astfel ca să evităm achizițiile în plus, să găsim anumit forme de valorificate a alimentelor rămase, fie că sunt donate persoanelor nevoiașe, fie sunt congelate sau făcute alte rețete creative. De exemplu, ouăle roșii pot fi utilizate pentru salate, fructele și legumele pot deveni sosuri sau smoothie, se pot face diferite copturi din lactatele rămase.

În același timp, alimentele donate de agenții economici ajung la cele mai vulnerabile persoane, evident cu respectarea termenului de valabilitate, a mai spus Ana Ceban.

”În ceea ce ține de agenții economici, Banca de alimente se ocupă de recuperarea alimentelor care riscă să fie aruncate, pentru că fie au fost efectuate stocuri în exces, fie au defecte de ambala, fie trece perioada în care ele sunt achiziționate. E important ca ele să fie sigure pentru consum, iar Banca de alimente asigură condițiile de păstrare necesare și le distribuie în peste 78 de servicii sociale partenere.

Cetățenii Republicii Moldova aruncă la tomberon în fiecare an aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare. Aceasta în timp ce fiecare a patra persoană din mediul rural nu își poate permite să se alimenteze suficient și suferă din cauza foamei, relevă datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

TRAGEDIE de Paște: Un autobuz, condus de un moldovean, implicat într-un grav accident în Ucraina: Un pasager a murit, alți șase au fost răniți

Un grav accident rutier produs în dimineața zilei de 20 aprilie, în raionul Mohîliv-Podilskîi din regiunea Vinița, Ucraina, s-a soldat cu rănirea a șapte persoane, dintre care una a decedat ulterior. Autobuzul implicat, un vehicul de cursă marca Scania, era condus de un cetățean moldovean în vârstă de 64 de ani, au transmis autoritățile locale într-un comunicat, scrie ziua.md.

Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei, șoferul a pierdut controlul asupra direcției, iar autobuzul a ieșit de pe carosabil și s-a oprit în șanțul de pe marginea drumului.În urma impactului, șapte pasageri au fost răniți, inclusiv o fetiță de 8 ani și un bărbat de 48 de ani, cetățean străin.

Ulterior, portalul Strana.ua a anunțat că bărbatul, de naționalitate chineză, a murit din cauza rănilor suferite.

Cinci dintre victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit surselor locale, compania de transport nu răspunde apelurilor pasagerilor răniți și nu colaborează cu aceștia în present, notează sursa citată.

De necrezut! Câți euro s-au pus pe masă la nunta lui Florin Salam
Articolul anterior
Europa, pusă pe jar! Criza combustibilului se agravează
Articolul următor
Close menu