Amenzi pentru efectuarea lucrărilor de reparații însoțite de zgomot după ora 18.00

09/05/2017

Social

Sezonul lucrărilor de reparații a demarat. Tot mai mulți locătari vor începe lucrări de reconstrucție în apartamente. Ce ar trebui însă să cunoască cei care se apucă de reparații, dar și vecinii de apartamente?

construction-and-handyman-contractor_orig

Persoanele care fac gălăgie în timp ce efectuează lucrări de reparație, până la ora 08:00 și după ora 18:00, ar putea fi sancționate. Amenzile vor ajunge și la 4.500 de lei. Autoritățile propun completarea Codului contravențional cu o astfel de prevedere, scrie bizlaw.md.

Mai exact, art. 357 din Codul contravențional – Tulburarea liniştii, va fi completat cu un aliniat nou: ”(2) Efectuarea lucrărilor de reconstrucţie, însoţite de zgomot, în încăperile din blocurile locative înainte de ora 08:00 şi (sau) încheierea lor mai târziu de ora 18:00 se sancţionează cu amendă de la 12 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”. Astfel, amenzile vor fi între 600 și 1.500 de lei pentru persoanele fizice și de la 3.000 la 4.500 de lei pentru prsoanele juridice.

În prezent, art. 357 din Codul contravențional conține prevederi doar pentru tulburarea liniștii în timpul nopții, de la ora 22:00 până la ora 07:00, inclusiv prin cântare cu voce ridicată, semnalizare acustică, folosire cu intensitate auditivă a aparatajului audiovizual în locuinţe sau în locuri publice, alte acţiuni similare, se sancţionează cu amendă de la 9 la 18 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Proiectul de modificare a Codului contravențional este supus consultărilor publice.

Ce alimente de post sunt interzise în Săptămâna Mare

Există câteva alimente de post interzise în Săptămâna Mare, potrivit clericilor. Este vorba, în special, despre alimente care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus.

În drumul Său către Golgota, dealul pe care a fost răstignit, Iisus a fost bătut de către iudeii păgâni cu urzici. După ce a fost răstignit, Mântuitorul a cerut, la un moment dat apă, dar soldații, ca să-și bată joc de El, i-au dat oțet. Și pe rănile sângerânde de la mâini și de la picioare, pe unde pătrunseseră cuiele, soldații i-au aruncat oțet.

Acesta este motivul pentru care, în Săptămâna Mare, nu se consumă deloc urzici și oțet, acestea fiind simboluri are chinului lui Iisus Hristos.

Credincioșilor li se recomandă de către preoți ca, dacă nu s-au abținut deloc de la alimente de origine animală deloc de la începutul Postului, măcar în Săptămâna Patimilor să o facă. Lucru destul de lesne, de altfel, ținând cont de varietatea produselor care nu conțin ingrediente provenite de la animale și pe care le găsim din belșug pe rafturile supermarketurilor.

Cum țineau strămoșii noștri postul

Spre deosebire de vremurile actuale, în vremurile de demult înaintașii noștri consumau alimente uscate, fructe și legume în postul Paștelui și nici măcar ulei nu consumau. Cele 40 de zile erau prilej de purificare de păcate.

”În niciun caz nu era îngăduită consumarea alimentelor de proveniență animală: carne, lapte, brânză, ouă. Mai mult decât atât, viețuitorilor din mănăstiri li se recomanda să ajuneze, adică să nu consume niciun fel de mâncare până la ceasul al IX-lea din zi (aproximativ ora 15.00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care se putea consuma mâncare uscată.

Astăzi, deși varietatea alimentelor ne facilitează postul, oamenii poartă tot mai des amprenta timpurilor moderne și nu mai găsesc liniștea și emoţiile generate de apropierea marelui praznic al Paștilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi să ne luam timp pentru a privi înapoi, spre înaintașii noștri, care s-au născut și au (supra)viețuit în jurul Bisericii”, spune părintele profesor Nicolae Necula.

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștelui. Ce nu au voie creștinii în aceste zile

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Patimilor, numită în popor și Săptămâna Mare, care precede marea sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos. În această săptămână, gospodinele fac curățenie generală în case, vopsesc ouă, coc cozonaci și pregătesc bucate pentru masa de Paște, informează unica.md.

Din seara Duminicii Floriilor și până în Vinerea Patimilor, în biserici se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli care evidențiază momentele tragice ale jertfei lui Iisus.

Lunea Mare

În Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. O zicală din popor spune: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marțea Mare

În Marțea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.

Miercurea Mare

Aceasta este ultima zi în gospodinele mai au dreptul să facă treburile casnice. Se spune că, începând cu Miercurea Mare, bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute soțiile.

Joia Mare

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. În această zi femeile merg la biserică, unde dau de pomană colaci de post, vin, miere și fructe. În după-amiaza Joii Mari se coace pasca, cozonacul, biscuiții și pâinea.

Vinerea Mare

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru. Nu se face treabă sau mâncare în această zi. Seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului și trecerea pe sub Sfântul Aer.

Sâmbăta Mare

În Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paște, se vopsesc ouăle și se scot hainele noi pentru Înviere.

Spre seară, se pregătește un coș cu diverse bucate, iar în jurul orei 00:00 toți credincioșii merg la biserică pentru a participa la Slujba de Înviere, la sfârșitul căreia se vor sfinți bucatele din coș, pasca și ouăle roșii.

Încă o medalie pentru Republica Moldova la Campionatul European de la Bratislava, adusă de luptătorul Victor Ciobanu

Luptătorul de stil greco-roman Victor Ciobanu a cucerit medalia de bronz la Campionatul European de la Bratislava, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv (CNOS), scrie realitatea.md.

El a obținut două victorii în categoria de greutate 60 kg, cu bulgarul Nedyalko Petrov și georgianul Amiran Shavadze, fiind învins în semifinale de azerul Nihat Mammadli (campion mondial în 2024).

Precizăm că la Campionatul European de la Bratislava, luptătoarea Irina Rîngaci a cucerit medalia de argint, iar Mariana Drăguțan, medalia de bronz.