Constantin s-a născut în Durlești, municipiul Chișinău. Copilăria lui Constantin a fost umbrită de un moment tragic. La doar 3 ani, acesta a căzut de pe căluțul de lemn și și-a frânt un picior, iar de atunci a început suferința. Bărbatul însă a reușit să ajungă să-i vindece pe alții, care au probleme de sănătate, și să salveze vieți, datorită curajului său de admirat și în ciuda faptului că a rămas fără piciorul traumatizat, după ce membrul i-a fost amputat.
Constantin a căzut accidental de pe căluțul de lemn, la doar trei ani. După ce a suferit traumatismul, părinții au observat că piciorul lui Constantin s-a oprit din creștere. Aceștia au mers cu micuțul la medicii din Kurgan, Rusia. Copilul a fost operat însă lucrurile nu s-au schimbat. Ulterior, a urmat o alegere între alungirea piciorului și amputarea acestuia, așa cum recomandau medicii. Opțiunea a fost amputarea. La 20 de ani, Constantin a rămas fără un picior.
Tânărul a absolvit facultatea de drept în Chișinău. În Italia a ajuns într-o vacanță atunci când a venit în vizită la mama sa, stabilită în oraşul Rho (Milano). Constantin a ales să rămână acolo. Deja de mai bine de 10 ani se află în Italia. Bărbatul nu a cedat suferințelor, uimindu-i pe toți cu voința și curajul său de a învinge.
De 5 ani, Constantin face voluntariat ca salvator în cadrul asociaţiei Rho Soccorso. El salvează vieţile altora. În Italia nu i-a fost ușor să se integreze.
/* (c)AdOcean 2003-2017, promo.fish.Unica.md.All. InPage_Mobile */
ado.slave(' adoceanrosdcfepomos', {myMaster: 'CkunqTStlx7YoevtfueBX_vh. kxuKTu_pRhoaa8Sml..17' });
„Consider că după 10 ani, mai sunt în proces de integrare. Pentru a cunoaşte un popor, trebuie să ştii limba, istoria, cultura lui. Iniţial am mers la şcoală serală, unde eram migranţi din toată părţile lumii. Ulterior am văzut că studiile mele din Republica Moldova nu au valoare aici şi am decis să schimb domeniul de activitate. Pentru a nu depinde de nimeni, am făcut un curs de operator socio-sanitar, care mi-a dat posibilitatea să am un lucru decent şi aproape de persoanele care au nevoie de ajutor moral, psihologic şi nu în ultimul timp – sanitar. Despre italieni, pot să spun că dacă te comporți frumos, îţi dau şi inima lor”, spune Constantin Bostan.
Constantin joacă fotbal și participă la maratoane, deoarece are o mare pasiune pentru sport.
„Chiar dacă aveam piciorul mai scurt, în primii ani de şcoală, am făcut karate, înot, chiar dacă nu reuşeam să fac prea multe, făceam să iasă foc, dar scopul mi-l atingeam. După ce mi-a fost amputat piciorul, am fost invitat de către Federaţia sportivă de fotbal să fac parte din echipa de băieţi, care aveau aceeaşi probleme ca şi mine. Am participat la Campionatul Mondial din 1999 şi 2003 cu echipa din Republica Moldova. Ulterior, din cauza insuficienţei de fonduri, s-a terminat totul. Aici în Italia însă am cunoscut un băiat care atunci avea doar 13 ani, dar ca şi mine dorea să facă sport şi anume fotbal. De astfel, deja 5 ani există echipa “Nazionale Calcio Amputati” din care fac parte la momentul actual. Toţi băieţii provin din diverse părţi ale Italiei şi au în spate istorii care te lasă fără cuvinte”, dezvăluie Constantin.
Când face sport, se simte liber. Lui Consantin îi place mult să alerge din dorinţa de a avea spiritul liber.
„La moment fac parte din echipa Urban Runner. Multe din reuşitele mele se datorează atletei şi prezentatoarei TV- Giusy Versace şi a asociaţiei Disabili No Limits care mi-au dăruit proteze performante pentru alergat care m-au ajutat să particip cu succes la două maratoane”, mai spune Constantin.
Acesta a participat la diverse competiţii organizate în scop de binefacere şi la maratoane de 10, 15 km. Părinţii sunt cei care i-au dat mereu tot ce-i mai bun pe lume şi tot ei i-au insuflat omenia şi probabil de la ei vine dorinţa de a-i ajuta pe alţii. „Sigur că duc dorul de țara unde am crescut, de mireasma de copaci înfloriţi din grădina bunicii, de căpșuni şi de tot ce ţine de copilăria mea. Bunica mea des cânta un cântec al studenților şi al celor care sunt departe: „La străini am stat la masă şi cu ei am ospătat, dar la gândul de acasă, rânduri de lacrimi am vărsat”, își amintește cu tristețe în ochi Constantin.
„Toți avem o putere în noi pe care nu o cunoaștem şi doar atunci când o punem la încercare, putem ajunge şi pe Everest”, a mai spus Constantin, care a dezvăluit că acum se pregătește pentru un alt mare prioect din cariera sa.
sursa: www.moldnova.eu