Astăzi, corpul neînsufleţit al actorului şi regizorului Ion Ungureanu va fi condus pe ultimul drum.
Amintim că actorul și-a dat ultima suflare într-un spital din București. Corpul neînsufleţit al artistului a fost preluat luni, 30 ianuarie, de la Bucureşti de un echipaj de salvatori şi conducerea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
Potrivit informaţiilor Ministerului Culturii, astăzi, în jurul orei 10.00, sicriul a fost adus la Biserica „Teodora de la Sihla” după care, în jurul orei 12.30, va fi adus la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”, unde va avea loc un miting de comemorare.
Ion Ungureanu s-a născut pe 2 august 1935, satul Opaci, Tighina. El este un actor și regizor din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al culturii și cultelor al Republicii Moldova (6 iunie 1990 – 5 aprilie 1994) și a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994.
Ion Ungureanu este unul din cei 278 de delegați ai primului parlament al fostei R.S.S. Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991.
Ion Ungureanu a debutat în cinematografie în anul 1958 în filmul Când omul nu-i la locul lui, primul film artistic realizat la studioul “Moldova-film”. În decursul timpului, s-a impus ca un interpret care știe să îmbine firescul cu expresivitatea artistică. A jucat în 25 filme. Rolurile sale cele mai cunoscute au fost Boris Grădinaru din Când omul nu-i la locul lui (1958), Sfântul Petru din Se caută un paznic (1967) și cel din filmul Favoritul (1976). De asemenea, a dublat zeci de filme în limba română. A regizat mai multe filme la televiziunea centrală din Moscova.
În anul 1989 revine în Republica Moldova. Îndeplinește funcția de ministru al culturii și cultelor (6 iunie 1990 – 5 aprilie 1994), apoi pe cea de vicepreședinte al Fundației Culturale Române din București (1995-2005).
În calitate de ministru, Ion Ungureanu a luat o serie de decizii cum ar fi cea ca timp de doi ani, pentru învățarea limbii române literare, regizorii basarabeni să lucreze în teatrele din România. El a desființat în anul 1992 Teatrul Național “A. Pușkin” din Chișinău, înființând în locul lui Teatrul Național “Mihai Eminescu”. A repus în centru Chișinăului statuia lui Ștefan cel Mare.