Primele efecte ale legii anti-fumat: numărul de spitalizări din cauza astmului bronșic s-a micșorat cu 15%

26/01/2017

Social

Ministerul Sănătăţii a transmis recent un comunicat prin care anunță că la 7 luni de la intrarea în vigoare a interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice și la locurile de muncă s-a atestat o micșorare a numărului de îmbolnăviri asociate cu expunerea la fumul de tutun.

În perioada iunie-decembrie 2016, numărul de spitalizări din cauza astumului bronșic s-a micșorat cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, când fumatul nu era interzis prin lege.

Cea mai mare reducere (28%) a numărului de spitalizări s-a înregistrat în luna iunie 2016, îndată după intrarea în vigoare a interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice. Ulterior, lunar, s-a înregistrat o reducere constantă a numărului de spitalizări. Astfel, în perioada iunie-decembrie 2016 au fost spitalizați mai puțini pacienți cu agravare a astumului bronșic, a astmului bronșic parţial controlat și/sau necontrolat, precum și a complicațiilor acestei maladii, în comparație cu aceiași perioadă a anului precedent. Datele sunt obținute din Aplicația ”Pacienți” din Baza de date DRG, gestionată de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Datele înregistrate în Republica Moldova sunt comparabile cu cele din alte țări, care au obținut rezultate similare, după implementarea legislației privind controlul tutunului. Astfel, în anul 2007, în statul american Arizona, numărul de internări din cauza astmului bronșic s-a redus cu 22%, iar în Marea Britanie rata internării în spital a copiilor sub 15 ani pentru tratamentul astmului a scăzut cu 15%.

Fumul de tutun face parte din factorii de risc pentru apariția acceselor astmatice, deoarece expunerea la fumul de tutun și fumatul este unul din factorii non-alergici, care pot declanşa criza de astm bronşic sau o agravare a stării respiratorii a organismului uman. De aceea, specialiștii recomandă evitarea fumatului activ şi pasiv ca primă măsură care poate îmbunătăţi condiţia respiratorie.

Astmul bronșic este una dintre cauzele principale ale morbidităţii cronice și mortalităţii din întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății estimează, că la nivel mondial, 300 milioane de persoane suferă de astm bronşic. Astmul este mai frecvent în copilărie (forma alergică) şi după 40 ani (forma nonalergică). Se estimează că în Republica Moldova sunt peste 160 mii de astmatici (aproximativ 4,0% din populaţie).

Șeful unui ocol silvic și un pădurar, trimiși în judecată pentru furt de lemn

Procuratura raionului Anenii Noi a finalizat urmărirea penală și a transmis în instanță dosarul penal privind învinuirea șefului unui ocol silvic și a unui pădurar pentru delapidare. Aceștia sunt acuzați de însușirea ilegală a masei lemnoase și de prejudicii cauzate statului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

foto simbol

În perioada 2022-2023, cei doi au efectuat lucrări silvo-tehnice, manipulând datele privind diametrul cioatelor arborilor tăiați. Prin aceste acțiuni, au diminuat în mod eronat volumul masei lemnoase evidențiate, însușindu-și 235,13 m³ de lemn de foc din specia frasin, 9,45 m³ din specia stejar și 15,33 m³ de crengi, cu o valoare totală de peste 350 000 lei. Masa lemnoasă astfel obținută a fost ulterior vândută unor persoane din localitățile apropiate, iar sumele de bani rezultate au fost însușite de către învinuiți.

În timpul investigațiilor, organul de urmărire penală a identificat și recuperat 70 de metri steri de lemn de la cumpărători.

Faptele celor doi au fost încadrate conform art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) din Codul Penal, adică delapidarea averii străine, cu folosirea situației de serviciu, comise de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile,. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă o amendă de până la 67 500 lei sau o pedeapsă cu închisoarea de până la 6 ani. De asemenea, ar putea fi lipsiți de dreptul de a ocupa funcțiile deținute sau de a desfășura activități în domeniul silvic pe o perioadă de până la 5 ani.

Procuratura va depune tot efortul pentru a combate în continuare infracțiunile care afectează patrimoniul natural al țării.

În Republica Moldova există Serviciul Echipa Mobilă în toate raioanele țării. Cui îi vine ajutor

Din 2024, în Republica Moldova există Serviciul Echipa Mobilă în toate raioanele țării, deși la început de an acesta era disponibil doar în 18 raioane. Serviciul este unul esențial în special pentru persoanele cu dizabilități. Acesta prevede că o echipă de specialiști se deplasează la domiciliul unde există persoane care necesită servicii de recuperare, reabilitare și incluziune. Informațiile au fost prezentate de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, transmite MOLDPRES.

Potrivit oficialului, reforma RESTART, intrată în vigoare la 1 ianuarie a acestui an, a avut drept scop extinderea și îmbunătățirea accesului la servicii sociale.

„Principalele investiții au fost necesare pentru colegii și colegele din prima linie. Astfel, au fost procurate 98 de mașini, toți asistenții sociali au fost asigurați cu calculatoare, tablete și acces la internet. De asemenea, a fost creat Centrul Digital de Inovare Socială. Astfel, se monitorizează mai bine modul în care sistemul de asistență socială oferă suport familiilor aflate în situații dificile, lucru realizat prin intermediul managementului de caz”, a subliniat Alexei Buzu.

Ministrul a specificat că, la începutul anului 2024, erau la evidență aproximativ 3 200 de cazuri în baza de date națională, iar la sfârșit de an cifra este de 27 000.

„Estimăm că trebuie să ajungem la 60 000 de cazuri, iar acesta va fi obiectivul nostru pentru 2025. Un alt serviciu foarte important este Serviciul Social de Îngrijire la Domiciliu, în care a crescut numărul de beneficiari cu 900 de persoane, fără a cheltui bani suplimentari din bugetul de stat. În prezent, există aproape 14 000 de beneficiari în toată țara, cel mai mare număr din ultimii ani. Serviciul este destinat persoanelor în vârstă, singure. În cadrul acestuia, asistenții sociali vin la domiciliu și ajută la efectuarea igienei personale, prepararea bucatelor, cumpărături și altele”, a remarcat Alexei Buzu.

Oficialul a spus că o prioritate pentru minister este protecția copilului. „A fost triplat numărul de specialiști din prima linie în domeniul protecției drepturilor copilului: pe lângă cei 46 de specialiști, au fost angajați încă 150 de specialiști noi. La începutul anului 2024, doar 44% dintre copiii ai căror părinți erau plecați peste hotare aveau instituită custodia, o formă de protecție juridică pentru copii. La sfârșitul anului, această cifră a crescut la 93%”, a menționat Alexei Buzu.

La fel, în 2024, a fost dublată indemnizația unică la naștere, ajungând la 20 000 de lei. „În 2022, a fost instituită o indemnizație lunară de 1 000 de lei pentru fiecare copil până la vârsta de 2 ani, indiferent dacă părinții sunt sau nu asigurați. Aceste indemnizații au fost pentru prima dată în 2024 oferite automat, proactiv, fără ca părinții să fie nevoiți să depună o cerere”, a precizat Alexei Buzu.

De asemenea, potrivit ministrului, anul acesta, au fost făcuți pași importanți pentru prevenirea violenței asupra femeilor și pentru a asigura un răspuns mai adecvat și eficient în cazurile de violență. „Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie și asupra Femeilor a devenit funcțională. Totodată, a fost creată, pentru prima dată, funcția de specialist/specialistă în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor”, a remarcat Alexei Buzu.

Potrivit oficialului, în anul 2025, ministerul va continua „să sprijine persoanele cu nevoi speciale, va lupta pentru drepturile fiecărui copil aflat în sărăcie sau abandon și va consolida sistemul de protecție socială”.

Trei bărbați care au răpit și violat o femeie pe malul unui lac, trimiși în judecată

Procurorii, în comun cu ofițerii de poliție, au finalizat urmărirea penală și au expediat în instanța de judecată cauza penală de învinuire a trei bărbați din centrul țării, acuzați de răpirea unei femei și violul acesteia, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit învinuirii înaintate de acuzatorii de stat, la 06 septembrie 2024, pe timp de zi, acuzații au întreținut acte sexuale forțate cu femeia, atât la domiciliul unuia din învinuiți, aplicând violența fizică și psihică, cât și pe malul unui lac, unde au transportat victima în stare inconștientă.

Acuzații au refuzat să facă declarații pe caz.

Potrivit prevederilor Codului penal, ei riscă pedeapsa cu închisoare pe un termen de până la 25 de ani.

Reamintim că, potrivit rapoartelor de activitate a Procuraturii, în anul 2023, de către procurori, au fost remise în instanța de judecată 131 cauze de viol, în 2022 – 130 cauze, în 2021 – 155 cauze, 2020 – 153 cauze, 2019 – 152 cauze.