Olesea și Tudor au rămas orfani încă acum șase ani când părinții lor au murit de cancer, unul după altul. Tudor avea atunci 7 ani, iar Olesea 12. Tot ceea ce le-a rămas moștenire a fost 7 oi, o casă dărăpănată și o indemnizație de 700 de lei.
Cei doi copii din Capaclia, Cantemir, au început să-și construiască viitorul cu puterile lor, raportează protv.md. Copiii nu se plâng de nimic, economisesc cum pot și o fac pe gospodarii, de teama să nu ajungă despărțiți și duși pe la centre de plasament.
Părinții copiilor s-au stins de cancer, unul după altul.
De atunci, Olesea i-a fost lui Tudor și mamă și tată. Băiatul a stat o perioadă în familia unei surori vitrege, dar pentru că relațiile s-ar fi înrăutățit, vara aceasta copilul a fost nevoit să plece de acolo.
Sora sa mai mare a renunțat la propriile vise numai ca Tudor să nu ajungă la gimnaziul internat de rând cu cei care nu au pe nimeni alături.
,,Vroiam să învăț, să pot face lecții de masaj. De la primărie mi-au spus că dacă nu-l iau asupra mea, îl duc la casa de internat, si eu nu am vrut, noi nu am vrut să ne despărțim”, spune sora, mai mare.
Așa, fără niciun sprijin, au început să-și construiască propria lor gospodărie. Din primele indemnizații primite au făcut singuri reparație într-o cameră din casa rămasă de la părinți care arăta ca vai de ea.
Copiii cresc încet gospodăria, fără niciun ajutor din afară. Îngrijesc, singuri, cele șapte oi rămase de la părinți.
Au o indemnizație de mizerie, 700 de lei, iar Olesea a bătut la ușile tuturor instituțiilor din sat ca să-și găsească de lucru, dar nu a reușit. Iar să facă studii, să învețe o profesie – nici nu se pune problema, din cauza sărăciei. Așa că fac economie cum pot.
Mâncare fac la foc, ca pe timpul bunicilor. Iar lemne au carat cu spatele lor și abia după asta le-a mai dat și primăria. Electrocasnice în casa lor nu găsești – televizorul e stricat, nu au frigider sau mașină de spălat.
În casa în care te gândești că n-ar putea locui cineva, acești copii își construiesc o viață, de la zero, de la nimic, de la geamuri sparte și pereți care se prăbușeau.
Lecția acestor copii e despre curaj și puterea de a-ți înfrunta destinul, oricât de greu ar fi.
Olesei i-ar fi fost cu siguranță mai ușor dacă și-ar fi lăsat fratele în plasament, în timp ce ea și-ar fi văzut de ale sale. Dar nu a făcut asta. E sigură că împreună vor putea trece peste orice fel de greutăți.
Sursa: Protv.md
Reportaj realizat de Sorina Obreja
De astăzi zilele încep să se mărească. La noapte vom avea cea mai lungă noapte din an
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, la 21 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric. Vor fi 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute, scrie jurnal.md.
Solstiţiile (când ziua este cea mai scurtă – sau cea mai lungă, în cazul solstiţiului de vară), ca şi echinocţiile (când ziua este egală cu noaptea) sunt consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui şi a înclinării axei Pământului.
Echinocţiile şi solstiţiile se produc atunci când Soarele ocupă o anumită poziţie pe cer.
Solstiţiile şi echinocţiile au loc deoarece axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui.
Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică şi cea sudică primesc cantităţi inegale de lumină solară pe parcursul unui an.
Au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor
În mod tradiţional, solstiţiile de vară şi de iarnă au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor – împreună cu echinocţiile de primăvară şi de toamnă.
Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc în mod oficial înregistrările de temperatură pentru a trasa linii între anotimpuri.
Din martie până în septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, ceea ce determină primăvara şi vara, notează News.ro. Din septembrie până în martie, emisfera nordică este înclinată mai departe de Soare, astfel încât se simt toamna şi iarna. În emisfera sudică, lucrurile stau invers.
Deoarece Pământul este înclinat pe axa sa, arcul pe care se deplasează Soarele în timpul zilei va creşte şi va scădea de-a lungul anului, pe măsură ce polul Pământului se îndreaptă fie spre Soare, fie se îndepărtează de acesta.
Solstiţiul de iarnă are loc în punctul minim pentru emisfera nordică, când Soarele se află cel mai jos pe cer.
În acest moment, Polul Nord al Pământului este îndreptat în direcţia opusă Soarelui (motiv pentru care este mult mai frig în emisfera nordică).
Pentru persoanele care locuiesc în emisfera sudică, Polul Sud este îndreptat spre Soare, ceea ce face să înceapă vara.
Aşadar, în două momente din fiecare an – care se numesc solstiţii – Pământul este înclinat cel mai mult faţă de Soare.
Emisfera înclinată cel mai mult spre Soare are parte de cea mai lungă zi, în timp ce emisfera aflată mai departe de Soare are parte de cea mai lungă noapte.
Durata zilei are valoarea minimă din an
În timpul solstiţiului de vară al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21 iunie – emisfera sudică trece prin solstiţiul de iarnă.
De asemenea, în timpul solstiţiului de iarnă al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21-22 decembrie – în emisfera sudică este solstiţiul de vară.
La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27 la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest.
La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a României, care este de 45° – la numai 21° faţă de orizont.
În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).
Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Solstiţiile au loc în acelaşi timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcţie de fusurile orare.
„Soarele stă pe loc”
În 2024, solstiţiul de iarnă are loc în România, sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:21, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Cuvântul solstiţiu provine din latinescul „sol” – soare şi „sistere” – a sta pe loc. Deci, în traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”.
Asta, pentru că timp de câteva zile înainte şi după solstiţiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să îngheţe. Schimbarea înălţimii sale la amiază este atât de mică, încât traiectoria Soarelui pare să rămână aceeaşi sau să stea nemişcată.
Pământul nu este singura planetă cu solstiţii şi echinocţii; orice planetă cu o axă de rotaţie înclinată le-ar vedea. Totuşi, anotimpurile altor planete nu sunt egale din punct de vedere climatic cu cele de pe Pământ.
În primul rând, planetele variază în ceea ce priveşte înclinaţiile lor axiale. Axa de rotaţie a planetei Venus, de exemplu, este înclinată cu doar trei grade, astfel încât există o diferenţă sezonieră mult mai mică între solstiţiile de vară şi de iarnă venusiene decât cele de pe Pământ.
În plus, planete precum Marte au orbite mai puţin circulare decât cele ale Pământului în jurul Soarelui, ceea ce înseamnă că distanţele lor faţă de Soare variază mai mult decât ale noastre, cu efecte corespunzătoare mai mari asupra temperaturii sezoniere.
Înclinarea axială a Pământului joacă un rol mult mai important decât orbita sa aproape circulară în reglementarea anotimpurilor anuale.
Pământul se apropie cel mai mult de Soare
Astfel, Pământul se apropie cel mai mult de Soare în fiecare an la aproximativ două săptămâni după solstiţiul din decembrie, în timpul iernii din emisfera nordică.
Pământul este cel mai departe de Soare la aproximativ două săptămâni după solstiţiul din iunie, în timpul verii din emisfera nordică.
În ceea ce priveşte astrele, odată cu solstiţiu, se intră în zodia Capricornului, ceea ce înseamnă că se va pune mai mult accent pe seriozitate şi odihnă.
Intrarea în zodia Capricornului înseamnă stabilirea de planuri şi rezoluţii pentru noul an, organizare, reorganizare şi curăţenie în toate domeniile vieţii.
O companie aeriană care opera zboruri la Chișinău își anulează toate cursele
Compania aeriană românească Bees Airlines a anunțat că va renunța la toate zborurile comerciale regulate, suspendând rutele operate din București, Suceava și Chișinău începând cu prima săptămână din ianuarie 2025, scrie safenews.md.
Decizia vine la mai puțin de șase luni de la lansarea operațiunilor regulate, în august 2024.
Printre rutele afectate se numără:
București – Suceava (ultimul zbor: 6 ianuarie 2025),București – Praga (ultimul zbor: 3 ianuarie 2025),București – Chișinău (ultimul zbor: 7 ianuarie 2025),Suceava – Karlsruhe (ultimul zbor: 6 ianuarie 2025),Suceava – Bergamo (suspendată deja din 20 decembrie 2024),Chișinău – Bologna (suspendată din 25 noiembrie 2024),Chișinău – Verona (ultimul zbor: 7 ianuarie 2025).
Zborurile dintre România și Israel, anulate recent „din motive de siguranță,” reprezintă un alt semnal de instabilitate pentru companie.Directorul general al companiei, Victor Antohe, a justificat anterior anulările printr-o „lipsă de pasageri,” însă Bees Airlines nu a oferit explicații oficiale pentru retragerea completă de pe piață. Situația financiară dificilă a companiei este evidentă: restanțe salariale, datorii către alte companii aeriene precum Dan Air și aeroporturi din România, și o amendă aplicată recent de ANPC, scrie boardingpass.ro.Mii de pasageri cu bilete rezervate sunt acum nevoiți să găsească alternative, iar mulți dintre aceștia se plâng de imposibilitatea de a contacta compania pentru rambursări. În conformitate cu legislația europeană, aceștia sunt eligibili pentru restituirea sumelor plătite, dar numeroase recenzii negative de pe rețelele sociale sugerează dificultăți majore în relația cu Bees Airlines.Cu o flotă compusă dintr-un singur Airbus A320 (YR-BUZ), Bees Airlines a încercat să pătrundă pe o piață competitivă, dar strategia sa a eșuat în mai puțin de jumătate de an. Viitorul companiei rămâne incert, mai ales în contextul cererilor de insolvență și litigiilor în instanță.Pasagerii afectați sunt sfătuiți să contacteze autoritățile competente sau să apeleze la platforme de mediere pentru a-și revendica drepturile.
Avantaje pentru cetățenii Republicii Moldova după intrarea României în spațiul Schengen
Intrarea României în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 aduce o serie de beneficii semnificative pentru cetățenii Republicii Moldova, optimizând procesul de călătorie în Uniunea Europeană, informează unica.md.
Mai jos sunt reflectate cele mai importante avantaje pentru cetățenii Republicii Moldova:
Creșterea mobilității. Intrarea României în spațiul Schengen va elimina controlul sistematic la hotarul dintre România și celelalte state Schengen. Astfel, cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice vor beneficia de un proces mai rapid și mai simplu la intrarea în țările Schengen, prin intermediul României.
Facilitarea călătoriilor și turismului. Absența controalelor la frontieră între România și alte state Schengen va încuraja cetățenii Republicii Moldova să călătorească mai des în scopuri turistice, educaționale sau de afaceri, datorită reducerii timpului și a complexității traversării frontierelor.
Susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Apropierea fizică și practică de spațiul Schengen prin România poate fi percepută ca un pas simbolic și logistic important în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.
