Lotul național de seniori, tineret și juniori s-a întors cu unsprezece medalii de la Campionatul Mondial de Karate Shotokan, desfășurat în orașul Belgrad, Serbiaș, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
La categoria seniori, trei medalii de aur au fost obținute de Vitalie Spînu (+80 kg) și una de Anastasia Spînu (-58 kg), la concursul feminin. Tot la această categorie de vârstă, Daniel Mutelica (-80 kg) și Vasile Dovzii (-80 kg) au câștigat medalii de bronz.
O altă medalie de aur a fost câștigată de Maxim Guțu la categoria tineret, acesta urcând pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în categoria de greutate de până la 78 kg.
În cadrul competiției pentru juniori, Alina Țugui a înregistrat cel mai bun rezultat, devenind vicecampioană mondială la categoria de greutate (+57 kg), iar Milena Ciobanu (+57 kg), Corina Opacinschi (-57 kg) și Cristian Braga (-63 kg) au obținut medalii de bronz.
Deplasarea lotului național de Karate Shotokan la Campionatul Mondial a fost posibilă datorită suportului financiar acordat de Ministerul Educației și Cercetării.
Spălătorie socială pentru persoanele vulnerabile inaugurată în satul Sălcuța
Uniunea Europeană susține Republica Moldova: în satul Sălcuța din raionul Căușeni a fost inaugurată o spălătorie socială pentru persoanele vulnerabile, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Grație finanțării oferite de Uniunea Europene, la 25 octombrie 2024 în satul Sălcuța din raionul Căușeni a fost lansat un nou serviciu social: spălătoria socială, destinată sprijinirii persoanelor din grupurile social-vulnerabile prin asigurarea accesului gratuit la servicii de spălătorie și activități de socializare. Serviciul a fost dezvoltat de Asociația Obștească „VICON”, în parteneriat cu autoritățile publice locale, în cadrul proiectului „Spălătoria socială din s. Sălcuța – parteneriate locale pentru o comunitate curată, incluzivă și sustenabilă”. De acest nou serviciu vor beneficia peste 200 de persoane din satul Sălcuța, care vor avea acces gratuit la facilități de spălare a hainelor, posibilitatea de a participa la diverse activități de socializare menite să îmbunătățească calitatea vieții și să promoveze incluziunea socială. Pentru persoanele care nu se pot deplasa, echipa de voluntari va asigura transportul hainelor către și de la spălătorie, utilizând biciclete pentru a oferi un serviciu eficient și ecologic. Bugetul total al proiectului este de 27.900 de euro, la care se adaugă o contribuție de 62.000 de lei din partea autorităților locale. Aceste fonduri au fost utilizate pentru renovarea și echiparea spațiului pus la dispoziție de primărie, dotarea cu mașini de spălat și uscat, mobilier adecvat și amenajarea unei camere pentru activități de socializare și consiliere. „Crearea acestui serviciu social în satul Sălcuța, prin colaborarea dintre societatea civilă și autoritățile publice locale, demonstrează impactul pozitiv pe care îl poate avea cooperarea la nivel comunitar. Acest proiect reflectă valorile Uniunii Europene de solidaritate și incluziune. Suntem mândri să sprijinim inițiative care contribuie la îmbunătățirea calității vieții și la coeziunea socială. Uniunea Europeană va continua să susțină Republica Moldova în eforturile sale de a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.” a declarat Irina Beșliu, Manager de Programe în cadrul Delegației Uniunii Europene în RM, prezentă la evenimentul de inaugurare. Primarul satului Sălcuța, Bacal Liliana, a subliniat: „Suntem mândri de parteneriatul cu Asociația „VICON” și recunoscători pentru sprijinul Uniunii Europene. Acest serviciu va avea un impact semnificativ asupra comunității noastre, iar primăria se angajează să asigure continuitatea sa după finalizarea proiectului.” Ana Severin, Manager de Programe în cadrul Keystone Moldova, reprezentant al co-finanțatorilor, a adăugat: „Investiția în oameni și în bunăstarea lor este esențială pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale. Suntem onorați să facem parte din acest proiect care aduce beneficii reale și tangibile.” Proiectul include și organizarea de activități de socializare în grupuri mici, adaptate intereselor beneficiarilor, cum ar fi broderie, croșetat, dezvoltarea competențelor digitale, jocuri comunitare, pictură, sculptură, muzică, poezie și teatru. Aceste activități vor facilita comunicarea și interacțiunea socială între participanți, contribuind la reducerea izolării sociale. În plus, lunar vor fi organizate ședințe tematice axate pe promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea calității vieții, abordând subiecte precum: Impactul vulnerabilității asupra vieții în mediul rural; dezvoltarea inteligenței emoționale; sfaturi pentru un stil de viață sănătos și echilibrat; modele de îngrijire comunitară a sănătății Strategii eficiente de incluziune socială . După finalizarea perioadei de implementare a proiectului, Primăria Sălcuța va prelua administrarea serviciului, asigurând continuitatea și integrarea acestuia în structura serviciilor sociale locale.
O moldoveancă a ajuns directoarea unei biblioteci publice din Norvegia
Lia Ciobanu Andersen (39 de ani) a plecat din R. Moldova în 2008, pentru a face studii în Norvegia. În prezent, este directoarea bibliotecii din Ålesund, un oraș cu peste 65.000 locuitori. Ea spune că funcția o onorează, biblioteca reprezentând pentru norvegieni „o importantă arenă a democrației”, scrie Europa Liberă.
Pentru Lia, abia ajunsă ca studentă în Norvegia cu 16 ani în urmă, cel mai greu a fost să se obișnuiască cu nopțile și zilele polare, când soare nu răsare și, respectiv, nu apune timp de 24 de ore consecutive. Acestora li s-a adăugat faptul că nu știa limba norvegiană și că era, pentru prima dată, pe cont propriu într-un loc cu totul străin.
În schimb, încă de pe atunci, vizita des biblioteca locală. A putut să observe cum acolo veneau oameni diverși, interesați de învățare, dezbateri sau, pur și simplu, socializare. „Norvegienii iubesc bibliotecile și le vizitează des”, spune ea.
Lia a coborât din autobuzul cu destinația Volda, acolo unde era universitatea la care urma să învețe științe sociale – Høgskulen i Volda, într-o duminică de august a anului 2008, cu o săptămână mai devreme decât ceilalți studenți. Împrejurimile i-au trezit dubii că acesta era locul unde trebuia să se oprească: nu vedea în depărtare decât o singură persoană, iar restul peisajului de sat nu i se asocia nicidecum cu cea a unei localități care găzduiește o universitate. Își imaginase că Volda e unul din acele orașe mari, în care mușuroaie de oameni se află în permanentă mișcare.
Mai târziu, avea să descopere că deschiderea unor instituții superioare de învățământ în zone rurale face parte dintr-o strategie a statului norvegian, menită să reanimeze satele depopulate și, totodată, să ofere studenților condiții avantajoase de cazare și studii.
„Îmi era greu să mă obișnuiesc cu nopțile de acolo, nu puteam să dorm prima perioadă. În schimb, frumusețea naturii mi s-a părut a fi din afara acestei lumi, iar oamenii, contrar stereotipurilor, foarte deschiși”, povestește Lia.
Secretul a fost să facă ea primul pas și să fie sinceră. Așa, a învățat, inclusiv din interacțiunile cu localnicii, limba norvegiană, cultura și regulile societății de acolo. A ajutat-o mult în procesul său de adaptare și faptul că făcea voluntariat, care este foarte încurajat în Norvegia.
După primul an, în care a studiat limba norvegiană și la universitate, a urmat un curs de master în Psihopedagogie specială, alături de studenți norvegieni și a început, totodată, să muncească într-un oraș din apropiere: Ålesund. Ulterior, a făcut un al doilea master, la aceeași universitate, de această dată în Leadership și organizare publică. Se mutase, între timp, cu traiul la Ålesund.
Astfel, orașul în care și-a găsit primul post de muncă i-a devenit casă. Începând cu 2023, a fost șefă de departament pentru cinci biblioteci, având grijă de personal, dezvoltare și colaborări. Din luna octombrie a acestui an, a devenit directoarea bibliotecii publice din Ålesund, având în subordine șase biblioteci, inclusiv una dintr-un penitenciar. E un post pentru care a concurat doar cu norvegieni, care aveau și multă experiență în leadership.
Rețea de falsificare a actelor, destructurată! O persoană reținută
Cu referire la cazul din data de 19 aprilie 2024, din punctul de trecere a frontierei Leușeni, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale Vest au descoperit șapte acte de identitate și permise de conducere, aparent emise de autoritățile din Bulgaria și România, dar care prezentau semne evidente de falsificare,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Investigațiile au continuat sub coordonarea Procuraturii Hîncești, cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Comrat și al Direcției acțiuni speciale la frontieră. În cadrul acțiunilor de urmărire, au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor pe numele cărora figurau actele false, dar și la locuința persoanei la care acestea au fost descoperite inițial. În urma perchezițiilor, au fost identificate și ridicate mai multe probe care confirmă existența rețelei de falsificatori, inclusiv mai multe telefoane mobile ce conțineau probe concludente. De asemenea, a mai fost depistat un act de identitate bulgăresc, care nu aparținea persoanelor implicate și prezenta, la rândul său, semne de falsificare.
Suspectul principal, identificat ca fiind responsabil pentru confecționarea documentelor false, a fost reținut. Potrivit probatoriului acumulat, acesta ar fi solicitat suma de 1750 de euro pentru documentele falsificate, sumă ce includea și taxa de livrare. În prezent, acesta se află în arest preventiv pentru 30 de zile.
Mijlocul de transport în care au fost găsite actele false a fost indisponibilizat pe teritoriul Sectorului Poliției de Frontieră Leușeni, până la clarificarea completă a circumstanțelor acestui caz. Autoritățile continuă investigațiile pentru a demasca întreaga rețea de falsificatori.
