Stejarul preotului Arsenie Boca s-a prăbuşit din senin după un secol

După aproape un secol, gorunul plantat de Arsenie Boca în curtea liceului din Brad s-a prăbuşit din senin. Stejarul era un simbol al locului.

Stejarul preotului Arsenie Boca s-a prăbuşit din senin după un secolFoto: Facebook.com

Gorunul plantat de Arsenie Boca în curtea liceului „Avram Iancu” din Brad s-a prăbuşit vineri, 10 decembrie. De câţiva ani, stejarul cu o vârstă de aproape un secol, se uscase. Autorităţile din Brad vor să îi dea lemnului o nouă întrebuinţare, care să amintească de călugărul Arsenie Boca, transmite Adevarul.ro.

„Intenţia conducerii liceului, a administraţiei publice locale în colaborare cu biserica şi a unui grup de credincioşi este de a se confecţiona din lemnul recuperat cel puţin două troițe, care să fie amplasate una la Mănăstirea Prislop şi una în curtea liceului, pe locul unde a fost gorunul”, spune Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.

Arsenie Boca (1910 – 1989) a purtat numele de Zian, înainte de a fi hirotonit. S-a născut în satul Vaţa de Sus, Hunedoara, şi a urmat cursurile liceului din Brad, în acea vreme unul dintre cele mai bune din Transilvania. A fost şef de promoţie, potrivit relatărilor foştilor săi colegi.

L-a plantat la absolvirea liceului

Preotul Petru Boldor, fost coleg al lui Zian la şcoala din Brad, a relatat împrejurările în care arborele a fost plantat în curtea liceului.Publicitate

„Era în primăvara anului 1929, de 10 mai, după o serbare în piaţa oraşului, când promoţia de absolvenţi din acest an, în frunte cu dirigintele, profesorul Candin Ciocan, se deplasează în curtea liceului pentru a sădi un stejar, ca un simbol al biruinţei, intrat în tradiţia poporului român.

Mă pregăteam să iau puietul, când dirigintele mă opreşte: «Nu Boldor, ci Boca Zian plantează pomul».

M-am uitat cu ciudă la diriginte şi cu aceeaşi ciudă mi-am înfipt degetele în rădăcinile puietului.

Zian ţinea şi scutura puietul să se taseze pământul, eu îl presam, apoi fiecare coleg stropeşte cu stropitoarea la rădăcină, după care l-am legat de tutore.

Cu toţii atunci am hotărât ca stejarul plantat să poarte numele şefului promoţiei de absolvenţi a liceului.

El s-a dezvoltat frumos, ca un simbol al vigorii, al trăiniciei, al frumuseţii, al înălţimii idealului spiritual şi moral pe care educatorii noştri ni le-au insuflat, ca să facă din noi caractere tari, puternice, personalităţi proeminente în slujba patriei şi neamului”, relata preotul Boldor.

Gorunul a rezistat aproape un secol. S-a uscat în ultimii ani în urma unor infiltraţii provenite de la un rezervor subteran de combustibil din apropiere.

În ultimii ani, gorunul lui Arsenie Boca devenise atracţia principală a Liceului „Avram Iancu” din Brad. Adesea, la umbra stejarului, erau aprinse lumânări. La acelaşi liceu, o fostă sală de clasă a fost amenajată ca paraclis, iar printre icoanele pictate pe pereţii încăperii, la loc de cinste se află portretul fostului elev Zian Boca.

Cine a fost Arsenie Boca

Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara), a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. 

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, călugărul a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot.

Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi să îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti.

„La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că, peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, îşi amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care l-au întâlnit pe Arsenie Boca.

Din anii 2000, mitul călugărului Arsenie Boca a luat amploare, iar numărul tot mai mare de pelerini a adus prosperitate mănăstirii, vizitată în ultimii ani de mii de oameni la fiecare sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare.

O menajeră a devenit milionară. Femeia la care lucra i-a lăsat averea sa

O menajeră din Thailanda a moștenit mai bine de 2,5 milioane de euro, după ce femeia de afaceri pentru care lucra i-a lăsat întreaga sa avere.

O menajeră a devenit milionară: Femeia la care lucra i-a lăsat averea saFoto: Shutterstock

Nutwalai Phupongta, în vârstă de 49 de ani, a lucrat 17 ani pentru o femeie de afaceri franceză, și, după moartea acesteia, a moștenit o avere de 2,5 milioane de euro, transmite știrileprotv.ro.

Femeia de afaceri a fost găsită moartă pe marginea piscinei vilei în care locuia, alături de o armă, din care lipsea un cartuș, un pahar de vodcă și un pachet de țigări.

Cel care a făcut descoperirea șocantă a fost un angajat care a sunat imediat la poliție. Nimic nu indică o eventuală crimă. Camerele de supraveghere fusese acoperite de Catherine, a constatat ancheta.

Cu puțin timp înainte de moartea ei, pe 26 aprilie, și-a făcut testamentul și a informat mai multe persoane apropiate că îi va lăsa toată averea menajerei sale, Nutwalai Phupongta. Cunoscută ca „mătușica Tim”, ea a moștenit acum imobile, bani, mașini, bijuterii și terenuri în valoare de 100 de milioane de baht, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro.

Catherine deținea cinci vile de lux pe insula de vacanță Phuket și locuia singură în Thailanda, de la divorțul ei, produs în urmă cu patru ani. Potrivit presei de la Bangkok, Catherine suferea de o boală incurabilă.

Tradiții și obiceiuri de Paște!

Paștele este una din sărbătorile care se sărbătorește peste tot în lume. Mai demult, tradițiile și obiceiurile de Paște erau ținute cu sfințenie. Astăzi, acestea se găsesc mai mult la sate, unde oamenii nu au uitat adevărata semnificație a acestei sărbători. Ce tradiții de Paște nu au fost uitate la români?

separator
 

Vopsitul ouălor

O tradiție de Paște, care din fericire nu s-a pierdut încă este vopsitul ouălor. Ouăle se vopsesc în roșu cel mai adesea, culoare ce simbolizează sângele Mântuitorului. Unii oameni talentați care au păstrat tradițiile și obiceiurile de Paște le încondeiază și desenează diferite ornamente. Ouăle încondeiate se decorează cu diferite simboluri geometrice sau religioase care pot semnifica viața, moartea sau eternitatea. În Moldova, oamenii pun într-un vas cu apă un ou roșu și îl lasă peste noapte. A doua zi se spală cu acea apă pentru a fi la fel de frumoși, sănătoși și îmbujorați ca și acel ou.

Ciocnitul ouălor

Această tradiție de Paște are câteva reguli. Cea mai în vârstă persoană de sex masculin de la masă ciocnește capul oului cu ceilalți în timp ce spune “Hristos a Inviat”, iar ceilalți răspund “Adevărat a înviat”. Ca și tradiție și obicei de Paște, ciocnitul ouălor diferă în fiecare regiune a țării. În prima zi de Paște se ciocnesc doar vârful ouălor, în a doua zi vârful cu partea opusă, iar în zilele următoare doar părțile opuse. În tradiția creștină, oul simbolizează viața eternă, renașterea, norocul.

Cozonacul și pasca

Pregătirea cozonacului este un alt obicei și tradiție de Paște. Cozonacul se gătește și de Crăciun și reprezintă unitatea din familie. Creștinii asociază pasca cu grija lui Dumnezeu față de oameni. Pasca este adusă obligatoriu la sfințit în biserică și mulți consideră că astfel vor fi protejați de rău. Cozonacul și pasca sunt stropite cu vin la biserică și simbolizează viața și renașterea. În general, această tradiție și obicei de Paște este asociat cu jertfa Mântuitorului.

Iepurașul de Paște

În trecut iepurele era considerat simbol păgân, dar prin creștinizare a devenit simbol și chiar tradiție de Paște. Pe masa de Paște se găsesc adesea iepurași de ciocolată, împreună cu ouă de ciocolată sau marțipan. Copiii sunt cei mai încântați de această tradiție și obicei de Paște.

Mielul

Mielul este un simbol al Mântuitorului și reprezintă sacrificiul, dragostea sinceră. Friptura de miel a devenit o tradiție și un obicei de Paște, încărcată de simboluri. Totuși, unii creștini blamează pe cei care consumă carne de miel în această perioadă, considerând drept o lipsă de respect față de Dumnezeu.

sursa



Sfânta lumină a fost distribuită preoților și enoriașilor în scuarul Mitropoliei Chișinăului

Focul Haric a ajuns la Chișinău. Acesta a fost adus în Republica Moldova atât de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei. Sfânta lumină va fi distribuită preoților și tuturor creștinilor, astfel încât să ajungă în toate lăcașele sfinte din țară.

În acest an, focul Haric este distribuit creștinilor și preoților care s-au adunat în fața Catedralei Metropolitane „Nașterea Domnului”, dar și la Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”.

Delegația Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a fost condusă de Preasfințitul Filaret, episcop de Căpriana, care a fost însoțit de doi clerici de la Academia de Teologie.

sursa: www.radiomoldova.md

O moldoveancă a ajuns vedeta tranzacțiilor imobiliare din Miami, SUA
Articolul anterior
Un judecător a fost exclus din magistratură pentru postările de pe TikTok
Articolul următor