O tânără a furat geaca lui Ionel Istrati. Cine o recunoaşte?

Incident incredibil în Capitală. O tânără i-a furat geaca lui Ionel Istrati. Doar că aceasta a fost surprinsă de camerele de supraveghere. Acum, interpretul este în căutarea hoaţei.

separator
„Dragi prieteni, va propun azi un vers din copilaria noastra:”El/ Ea se jura ca n-o fura , dar l-am prins cu raţa/ scurta-n gura „! Asa am patit eu aseara intr- un local din capitala, cind o tipa a decis sa se pricopseasca cu o haina destul de scumpa ( scurta mea), invocind neatentie! Urit comportament, mai ales ca pretinde ca e fata, deci viitoare mama!!!”, a anunţat Ionel Istrati pe facebook.

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

​Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Arsenie Todiraș a anunțat sexul copilului

Arsenie Todiraș a anunțat că va deveni tătic pentru prima dată.

De curând, iubita lui, Agnes Matoko, și viitorul tată au organizat un gender party, în care au anunțat sexul bebelușului. Cei doi iubiți vor avea un băiețel.

Arsenie și iubita lui s-au îmbrățișat cu tandrețe.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Internaționale a Muzeelor

Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei MuzeelorFoto: Ministerul Culturii/ Facebook

Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.

Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.

Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”

Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova,  Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.

  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal –  Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru  contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru  contribuție  în  organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
  • Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
  • Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
  • Pentru inovare în promovarea  patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative. 

Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor. 

În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.

În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.

„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.

Un copil de 15 ani a murit din cauza rujeolei
Articolul anterior
Inovația anului care te scapă de riduri şi pete pigmentare
Articolul următor