Sergiu Beznițchi a ajuns și anul acesta pe Muntele Athos! Iată ce lecții a învățat pe parcursul itinerarului

Guvernul introduce reguli noi de joc pe piața berii, actualizând normele pentru producerea, ambalarea și comercializarea produsului. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a precizat, în ședința Executivului la care a fost aprobat regulamentul, că sunt stabilite cerințe de calitate care să sprijine competitivitatea și să creeze un cadru reglementar adaptat pieței, scrie IPN.

Industria berii din Republica Moldova trece printr-o perioadă dificilă, marcată de o scădere a exporturilor cu 68%, în 2023, și o creștere de aproape 10% a importurilor. Această situație pune presiune pe producătorii locali și subliniază necesitatea unor schimbări care să le permită să concureze eficient.

Autoritățile menționează că noul regulament răspunde acestor provocări prin lărgirea gamei de produse care pot fi puse pe piață, inclusiv berea cu un conținut scăzut de alcool, care devine tot mai populară printre consumatori.

Documentul aprobat actualizează și lista materiilor prime permise. Astfel, se permite folosirea tuturor cerealelor procesate, a condimentelor și a unor aditivi naturali.

Totodată, se recunoaște îmbătrânirea berii în butoaie drept procedeu tehnologic cu scopul de a obține produse cu un gust rafinat și de calitate superioară.

Regulamentul include obligativitatea evaluării organoleptice, adică bazată pe simțuri, a berii înainte ca aceasta să fie plasată pe piață.

Noile reguli vin să înlocuiască reglementările din 2012, considerate neadaptate realităților actuale ale pieței. Etichetele și ambalajele existente vor putea fi utilizate până la sfârșitul anului 2026, iar produsele deja fabricate pot fi vândute cel târziu până la 31 august 2027.

Actualizarea cadrului normativ urmărește, pe termen lung, creșterea exporturilor cu minimum 5% anual și reducerea importurilor cu cel puțin 3% pe parcursul următorilor ani.

Vicepreşedintele american J. D. Vance, aflat în India, a declarat miercuri că Statele Unite au prezentat Rusiei şi Ucrainei o „propunere foarte explicită” privind calea către un acord de pace, adăugând că „este timpul ca acestea să spună da sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”.

„Liniile actuale (ale frontului), sau undeva aproape de ele, este locul unde cred că se vor trasa în cele din urmă noile limite ale conflictului”, a declarat miercuri vicepreşedintele reporterilor, după ce a încheiat un tur al Taj Mahal, relatează Le Monde. El a adăugat că acest lucru ar însemna că Ucraina şi Rusia ar trebui să cedeze fiecare o parte din teritoriile pe care le controlează în prezent. „Va trebui să existe unele schimburi teritoriale”, a declarat J.D. Vance, adăugând că, deşi graniţa finală ar putea să nu corespundă exact cu liniile actuale ale frontului, pentru ca luptele să înceteze, ambele părţi trebuie „să depună armele, să îngheţe situaţia şi să se concentreze pe construirea unei Rusii şi a unei Ucraine mai bune”.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat săptămâna trecută că este pregătit să se retragă din medierea pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dacă nu se ajunge curând la un acord.

Trimisul său, Steven Witkoff, se va duce în Rusia la sfârşitul acestei săptămâni, după ce s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin de trei ori până acum. El a descris ultima lor întâlnire drept „convingătoare”.

La rândul său, vicepreşedintele Vance, care se declara „optimist” săptămâna trecută cu privire la negocieri, a spus că, în opinia sa, toate părţile au negociat cu bună-credinţă până în prezent.

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, sancţiuni financiare împotriva giganţilor tehnologici americani Apple şi Meta (Facebook, Instagram) pentru încălcări ale normelor de concurenţă, în pofida tensiunilor cu preşedintele Donald Trump privind tarifele.

Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru clauze abuzive în magazinul său de aplicaţii App Store, în detrimentul furnizorilor de aplicaţii şi al clienţilor acestora. Meta va trebui să plătească 200 de milioane de euro pentru încălcarea unei norme care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.

Aceste sancţiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament european privind pieţele digitale (DMA), care a intrat în vigoare anul trecut pentru a pune capăt abuzului de poziţie dominantă de către giganţii din domeniul tehnologiei.

Acestea vin la un an de la deschiderea procedurii împotriva celor două grupuri californiene, dar mai ales într-un moment delicat pentru relaţiile transatlantice.

Uniunea Europeană este în plină negociere cu administraţia americană pentru a obţine ridicarea taxelor vamale impuse de Donald Trump.

Taxele suplimentare americane de 25% pentru automobile, aluminiu şi oţel au intrat deja în vigoare, împreună cu o suprataxă vamală de 10% pentru toate celelalte produse.

Trump denunţă în mod regulat taxele, amenzile şi constrângerile de reglementare impuse de Europa asupra serviciilor digitale americane.

Contrar practicii obişnuite, amenzile UE au fost anunţate printr-un simplu comunicat de presă, fără o conferinţă de presă din partea executivului european.

Apple a contestat imediat o decizie care o „vizează pe nedrept” şi a anunţat că va face apel, continuând în acelaşi timp dialogul cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, cuantumul amenzilor pare moderat în comparaţie cu cele impuse de Europa „marilor companii tehnologice” până în prezent, scrie AFP. 

Apple a fost amendată pentru restricţiile impuse magazinului său de aplicaţii. Potrivit Comisiei, marca Apple împiedică capacitatea furnizorilor de aplicaţii distribuite în magazinul său online de a comunica direct cu utilizatorii finali pentru a-şi promova liber ofertele şi, eventual, a oferi preţuri mai mici prin alte canale.

În acest caz, grupul din Cupertino a fost amendat de UE cu 1,8 miliarde de euro în martie 2024, în urma unei plângeri din partea platformei de streaming muzical Spotify.

Meta, gigantul reţelelor de socializare, este vizat pentru nerespectarea unei norme care îi obligă să ceară acordul utilizatorilor înainte de a combina datele cu caracter personal din diferitele sale servicii, precum Facebook şi Instagram, în scopul creării de profiluri publicitare.

„Comisia Europeană încearcă să pună obstacole în calea companiilor americane de succes, permiţând în acelaşi timp companiilor chineze şi europene să opereze la standarde diferite”, a declarat Joel Kaplan, directorul de afaceri internaţionale al grupului, fost membru al Partidului Republican şi aliat al lui Donald Trump.

Cu toate acestea, în noiembrie, grupul lui Mark Zuckerberg a propus o modificare a ofertei sale pentru a se conforma, ceea ce a condus la o sancţiune financiară mai mică decât cea impusă Apple. Această propunere, care este în prezent studiată de serviciile Comisiei, ar putea pune capăt procedurii dacă este considerată satisfăcătoare.

Apple şi Meta, ca şi celălalt gigant al sectorului Alphabet (Google), fac obiectul mai multor proceduri pentru abuz de poziţie dominantă, atât în Europa, cât şi în Statele Unite.

Peste 200 de media franceze, printre care TF1, France Télévisions, Radio France şi Le Figaro, au anunţat miercuri că vor acţiona Meta în justiţie pentru „practici ilegale” în domeniul publicităţii online.

Într-un alt caz, Comisia a deschis joi uşa unei noi sancţiuni împotriva Apple, considerând, cu titlu preliminar, că aceasta nu îşi respectă obligaţia de a oferi alternative la App Store pe iPhone-urile sale.