Actrița a primit un post de profesor la London School of Economics şi va preda un curs de masterat. Noul curs va fi organizat de Centrul pentru Femei, Pace şi Securitate, lansat anul trecut de Jolie şi Lord William Hague. Centrul este o iniţiativă globală de a lupta împotriva violenţei sexuale din zonele de conflict şi a fost lansat în 2012.
„Aştept cu nerăbdare să predau şi să învăţ de la studenţi, precum şi să împărtăşesc experienţele proprii din cadrul activităţii mele alături de guverne şi de Naţiunile Unite”, a spus actriţa pentru Intependent.
Angelina Jolie a fost un ambasador al bunăvoinţei pentru Agenţia de Refugiaţi a ONU şi este în prezent un emisar special al acesteia. Ea a fost promotorul mai multor campanii pornite pentru drepturile refugiaţilor şi împotriva mutilării femeilor şi folosirii violului ca armă de război, scrie zf.ro.
”Sunt foarte încurajată de crearea programului de master. Sper că alte instituţii academice vor urma acest exemplu, este vital să viralizăm discuţiile despre cum putem îmbunătăţi drepturile femeilor şi să punem capăt disproporţionalităţile care afectează femeile, precum violenţa sexuală în conflicte”, a spus ea.
Trump a tăiat banii și toate programele americane pentru reconstrucția Ucrainei
Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a suspendat imediat toate proiectele civile din Ucraina, conform unui ordin al Departamentului de Stat care îngheață cea mai mare parte a ajutorului extern pentru o perioadă de 90 de zile, scrie stirileprotv.ro.
Decizia face parte dintr-o revizuire amplă a finanțării externe a SUA, inițiată de noul președinte Donald Trump.
Între timp, însă, trei avioane încărcate cu arme pentru Ucraina au aterizat pe un aeroport NATO din Polonia.
Biroul USAID din Kiev a primit instrucțiuni formale de a opri finanțarea și activitățile din Ucraina, însă personalului nu i-au fost furnizate detalii despre eventuale excepții sau durata exactă a suspendării, a raportat Suspilne, citând surse din agenție.
Jaf scandalos la Muzeul Drents din Olanda: Autoritățile suspectează implicarea unor români. S-a furat tezaurul dacic
Autoritățile olandeze suspectează implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents din Assen. Surse din anchetă spun că făptașii ar fi fost patru, nu trei, cum se crezuse inițial, și că aceștia au fugit în Germania imediat după comiterea furtului, scrie digi24.ro.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis că „aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a comentat, despre posibilitatea implicării unor români în acest act „de gravitate deosebită”.
”Sunt convins că autoritățile din Olanda, în cooperare și cu autoritățile din România, fac toate eforturile necesare pentru a fi descoperite persoanele responsabile și a recupera bunurile care sunt esențiale pentru patrimoniul nostru național.”
„Se pare că există un progres al anchetei, dar, în mod firesc, aceste chestiuni rămân confidențiale în desfășurarea procedurilor până când organele judiciare vor stabili adevărul”, a menționat el.
Marinescu spune că, în România „s-au făcut pași foarte rapid” în vederea constituirii unei celule de criză la nivel guvernamental. Ministerul Justiției face parte din această celulă de criză. „Imediat ce am aflat despre acest eveniment extrem de vătămător pentru interesele noastre naționale, am comunicat cu domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ne-am consultat și organele judiciare au deschis un dosar cu privire la această sustragere de bunuri din patrimoniul nostru național”, a transmis Radu Marinescu.
În legătură cu posibilitatea ca niște români să fie implicați în furtul tezaurului dacic, Marinescu a declarat că „aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”. „Indignarea națională legitimă în contextul sustragerii acestor bunuri este susceptibilă să creeze o serie de speculații, de interpretări, de discuții”, a spus el. Rigoarea însă trebuie să caracterizeze ancheta judiciară și aceste lucruri trebuie să fie stabilite prin administrare de probe, prin efectuarea unei investigații efective, prompte și laborioase. „În acest moment nu aș vrea să comentez cu privire la identitatea celor responsabili de furt sau cu privire la responsabilitatea altor factori, pentru că aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”, transmite ministrul Justiției.
„Modalitatea în care s-a procedat este una absolut scandaloasă și într-adevăr, prin utilizarea de explozibil și ce s-a revelat public până în momentul de față, putem considera acest act ca fiind unul de gravitate deosebită”, a comentat Marinescu. Foarte grav este faptul că a fost afectat patrimoniul național al României, au fost sustrase bunuri de tezaur și atunci, bineînțeles că privim și această faptă ca fiind una deosebit de de gravă și îndreptată împotriva intereselor noastre naționale, care țin de patrimoniul cultural, de identitatea noastră națională. „Sunt un optimist, statul român face tot ceea ce depinde de resorturile sale pentru a se implica în această colaborare cu autoritățile olandeze. Sper din tot sufletul să găsim aceste bunuri, dar lucrurile depind de modul în care se desfășoară ancheta”, a adăugat ministrul român al Justiției.
Cea mai importantă decizie legată de războiul din Ucraina pe care trebuie să o ia Europa în 2025
În contextul în care președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, chiar dacă asta ar însemna cedarea de teritoriu Rusiei, Europa se chinuie să-și dea seama ce rol va juca dincolo de creșterea cheltuielilor sale de apărare și de furnizarea de arme Kievului, scrie digi24.ro.
Unul dintre modelele discutate este desfășurarea unui grup de menținere a păcii condus de europeni pentru a consolida orice potențială încetare a focului. Este martie 2027 și soldați dintr-o forță europeană de menținere a păcii patrulează pe linia de demarcație care separă Ucraina de teritoriul ocupat de ruși. Trupele sunt tensionate. Dintr-o dată, se aude un zgomot puternic și ceea ce pare a fi o dronă rusă se prăbușește într-unul dintre numeroasele posturi de observație ale coaliției construite de-a lungul graniței de facto. Un soldat este ucis și altul rănit. În orele de după incident, Rusia dă vina pe Ucraina pentru că a doborât una dintre dronele sale de supraveghere. Modul în care reacţionează Europa ar putea arunca continentul înapoi în chinurile războiului.
Forță de descurajare de 50.000 de militari din 5-6 țări
Această situație este, desigur, fictivă, dar este un tip de scenariu de care planificatorii militari din întreaga Europă trebuie să țină cont, pentru că discuțiile privind desfășurarea trupelor de menținere a păcii în Ucraina par să se aprindă, scrie Politico. Discuțiile despre forțele europene de menținere a păcii au început să ia amploare. Dar nimeni nu și-a dat încă seama cum să avanseze conversația, subliniază sursa citată. „Aceasta este cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”, a declarat Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac.
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că țara sa va juca un „rol deplin” în orice potențială forță de menținere a păcii pentru Ucraina, în timpul unei vizite la Kiev, săptămâna trecută, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că europenii trebuie să „construiască garanții de securitate” pentru Ucraina. Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys, nu a exclus trimiterea de trupe și în Ucraina. Negocierile actuale se concentrează pe constituirea unei forțe de descurajare de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene diferite, care ar asigura o linie de demarcație între forțele ucrainene și cele ruse în cazul unei încetări a focului, potrivit informațiilor care vin de la doi diplomați europeni. Potrivit unui alt oficial de securitate european, britanicii și francezii au început deja o planificare preliminară. Dar puțini alți lideri occidentali au arătat o asemenea disponibilitate de a-și pune în pericol propriii soldați. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru Bloomberg că orice forță de menținere a păcii ar avea nevoie de sprijinul SUA, dar este puțin probabil ca SUA să trimită militari, având în vedere înclinația izolaționistă a lui Trump. Gady a spus că, dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ceea ce este puțin probabil în timp ce duce un război, un fel de plan care implică menținerea păcii este „singura opțiune”. „Consecințele unui acord de încetare a focului care nu este monitorizat, care nu este susținut de forțele europene, de forțele americane, va fi cel mai probabil un război de succesiune, mai sângeros și mai distructiv”, a spus el.
Nu este o conversație ușoară
Macron era aparent singur în februarie 2024, când a refuzat să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, dar multe se pot schimba într-un an. În decembrie, când președintele francez s-a întâlnit cu președintele ales de atunci, Trump, și Zelenski, în marja evenimentului de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris, Trump le-a cerut lui Macron și Zelenski să prezinte „o soluție credibilă” pentru Ucraina. Câteva zile mai târziu, Zelenski a spus public că desfășurarea de trupe europene este o idee viabilă. Perspectiva forțelor de menținere a păcii părea să ia în sfârșit avânt.
Macron, simțind o oportunitate, a pornit într-o vizită de ultimă oră la Varșovia, pentru a-i atrage pe polonezi de partea ideii. Dar discuțiile s-au oprit brusc înainte de a putea începe cu adevărat. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, le-a spus jurnaliştilor că doreşte „să oprească orice speculaţie” asupra acestei idei . Macron, la rândul său, și-a întrerupt vizita, aparent în scopuri politice interne. „Există multă ezitare. Emmanuel Macron a promovat puternic această idee… și impresia mea este că discuțiile continuă cu o serie de țări, inclusiv Regatul Unit, statele baltice și nordice și posibil cu Cehia”, a afirmat Nicolas Tenzer, lector la Sciences Po din Paris.
Pentru Tenzer și alți analiști, ezitările variază de la riscul de a desfășura trupe în Ucraina, probabilitatea unei încetări a focului de durată și incertitudinea asupra intențiilor lui Trump. Dar, potrivit unor diplomați europeni care au vorbit cu Politico, discuțiile continuă, în ciuda tuturor obstacolelor. Gady a spus că unul dintre modelele care oferă inspirație este ceea ce fostul președinte american Bill Clinton a numit cândva „cel mai înfricoșător loc de pe pământ”: zona demilitarizată care separă Coreea de Nord și Coreea de Sud, două țări încă în război între ele. Un ofițer militar francez de vârf a declarat pentru Politico că, indiferent de cadrul ales, probabil că va apărea rapid acum că Trump este președinte și își dorește „victorii diplomatice în primele 100 de zile”. Cu toate acestea, ofițerul, care a ales să vorbească sub protecția anonimatului, a avertizat că există „o mulțime de lucruri care ar putea distruge” un plan de menținere a păcii.
Un acord între europeni, la fel de greu ca o înțelegere între Rusia și Ucraina
Toate acestea ar putea fi degeaba. Orice forță de menținere a păcii trebuie să fie agreată de Rusia și Ucraina, notează François Heisbourg, consilier principal al Institutului Internațional de Studii Strategice din Londra. „Este pur ipotetic”, a spus Heisbourg. „Va fi extraordinar de dificil să-i convingi pe europeni să fie de acord între ei, aproape la fel de greu să convingi Ucraina și Rusia să cadă de acord asupra unei soluții”. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ideea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina și a fost citat spunând că Rusia „nu a fost mulțumită” de propunere. Pentru Kiev, o încetare a focului și desfășurarea de trupe europene ar însemna acceptarea concesiilor teritoriale și riscul ca Rusia să lovească și mai puternic Ucraina în câțiva ani.
Nu mai puțin sigur este ceea ce Trump va decide să facă. Orice plan de desfășurare a trupelor europene în Ucraina – în special în țările membre NATO – ar avea probabil nevoie de sprijinul SUA pentru a avea un efect de descurajare eficient. Asta l-ar ține pe Trump implicat în Europa, lucru pe care nu și-l dorește. Apoi mai este problema creșterii aparente a sprijinului pro-rus în Europa de Vest și ceea ce Gady, fostul planificator militar, a numit „oboseală generală de război”.
Deocamdată, Europa trebuie să arunce o privire lungă și serioasă asupra relației sale cu Ucraina și a motivului pentru care este importantă pentru securitatea europeană, dincolo de retorica sprijinului de durată pentru Kiev, a atras atenția Gady. Dar un lucru este sigur. La un moment dat în viitor, Trump se va întoarce către europeni și le va spune că Ucraina este problema lor – dacă nu a făcut-o deja.