Brad Pitt a recunoscut că Angelina i-a cerut divorțul. Iată mesajul lui

20/09/2016

Luni, Angelina Jolie a depus actele de divorț, iar Brad a dat deja prima declarație pentru revista People. Iată ce a spus actorul:

„Sunt foarte trist, dar tot ce contează acum este binele copiilor noştri. Rog frumos presa să arate discreţie în acest caz, aşa încât copiii să aibă linişte în această perioadă dificilă.”

O sursă apropiată vedetelor a declarat pentru People că ambii sunt foarte apropiaţi de copii. Angelina şi Brad Pitt au fost văzuţi de presă pentru ultima dată împreună la jumătatea lunii iulie, cu puţin timp înainte de aniversarea mariajului lor, dar sursele declară pentru People că Pitt a plecat în Franţa „de multe ori în acest an, din cauza certurilor”.

„Vestea divorţului e neaşteptată”, a declarat o sursă apropiată vedetelor pentru People. „Au petrecut mai mult timp separaţi decât împreună anul acesta, totuşi nimeni nu se aştepta să divorţeze.” Sursa mai afirmă şi că în cuplu existau disensiuni legate de creşterea şi educaţia copiilor, scrie gandul.info.

„Nu cădeau de acord în privinţa creşterii copiilor”, a mărturisit sursa pentru People. „Cu atâţia copii, poate deveni haotic la un moment dat”, a mai spus sursa.

Angelina Jolie a depus luni documentele pentru divorţ la tribunal, citând drept cauză „diferenţe ireconciliabile”. Cei doi actori sunt împreună din 2004 şi s-au căsătorit în 2014.

Jolie a cerut custodia celor şase copii, cu clauză prin care se specifică faptul că Brad Pitt are dreptul legal de a-i vizita. Actriţa nu cere pensie alimentară. Data separării a fost stabilită de Jolie drept 15 septembrie în actele divorţului, relatează The Guardian.

Jolie nu doreşte ca Brad Pitt să aibă custodie comună a copiilor, ci doar custodie comună juridică. Potrivit unor surse apropiate cuplului, decizia Angelinei ar avea legătură cu modul în care Pitt s-a ocupat de creşterea copiilor, aceasta fiind extrem de supărată de metodele folosite de actor şi de intracţiunea acestuia cu cei mici. Actriţa cere, aşadar cutodia fizică a celor şase copii. Jolie nu doreşte ca Pitt să aibă, în termeni legali, „custodie fizică partajată”, ci doar „custodie legală partajată”. Surse apropiate cuplului au declarat pentru TMZ că decizia Angelinei Jolie este legată de felul în care Brad Pitt alege să se poarte cu copiii. Sursele afirmă că Angelina „nu mai poate îndura” să-l vadă pe Brad Pitt fumând marijuana şi consumând alcool. În plus, Pitt are un comportament impulsiv şi îşi manifestă făţiş furia, iar agresivitatea sa ar putea să le facă rău copiilor.

Astfel, un alt avocat al lui Jolie, Robert Offer susţine într-o declaraţie că „Angelina a luat decizia pentru binele familiei”. Mai mult, site-ul american TMZ precizează că nicio terţă persoană nu este implicată în divorţ, subliniind că hotărârea Angelinei Jolie se bazează strict pe relaţia pe care Brad Pitt o stabileşte cu copiii.

Jolie este reprezentată în instanţă de avocata Laura Wasser, cea care l-a reprezentat şi pe Johhny Depp în procesul de divorţ cu Amber Heard. Angelina Jolie nu a solicitat suport marital sau pensie alimentară.

Angelina Jolie şi Brad Pitt au interpretat rolul unui cuplu de asasini profesionişti în „Domnul şi doamna Smith/ Mr. & Mrs. Smith” în anul 2005. Atracţia dintre cele două staruri, atât de palpabilă pe marele ecran, s-a transpus în scurt timp şi în viaţa reală. Brad Pitt a divorţat de actriţa Jennifer Aniston în 2005, după patru ani şi jumătate de căsnicie, pentru a fi împreună cu Jolie.

Cei doi actori, botezaţi de presa de la Hollywood „Brangelina”, sunt împreună de peste zece ani şi au şase copii: trei adoptaţi – Maddox, născut în august 2001, în Cambodgia, Zahara, născută în ianuarie 2005, în Etiopia, şi Pax, născut în noiembrie 2003, în Vietnam – şi trei biologici, Shiloh, născută în mai 2006, şi gemenii Knox şi Vivienne, născuţi în iulie 2008.

Brad Pitt a fost căsătorit anterior cu actriţa Jennifer Aniston (2000 – 2005), iar Angelina Jolie a fost căsătorită cu actorii Jonny Lee Miller (1996 – 1999) şi Billy Bob Thornton (2000 – 2003).

Alte două cutremure mari au lovit din nou Myanmar, unde sunt peste 1.700 de morți după seismul de vineri

Aflat în ruine, statul Myanmar a fost zguduit de alte două cutremure majore. Potrivit oficialilor de la Serviciul Geologic al SUA (USGS), unul a avut magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter, iar altul a fost de 4,2. Șeful juntei militare din Myanmar a anunţat că decesele provocate de seismul devastator de vineri a depăşit 1.700, iar 300 de oameni sunt încă daţi dispăruţi la mai bine de 48 de ore de la producerea seismului de 7,,7 grade pe Richter, al cărui epicentru a fost localizat în apropierea oraşului Mandalay, scrie antena3.ro.

UPDATE 17:30 –Potrivit BBC, numărul morților din Bangkok a crescut la 18, iar 76 de muncitori care lucrau la un zgârie-nori, aflat în construcţie, sunt încă daţi dispăruți.

UPDATE 16:16 – O echipă de salvare chineză din provincia Yunnan a reușit duminică să salveze un supraviețuitor în vârstă. Bărbatul a fost găsit în viaţă sub o clădire prăbuşită în capitala Myanmarului, la 40 de ore de la seismul de 7,7 grade pe scara Richter.

Echipa chineză a ajuns în Naypyidaw, capitala statului Myanmar în cursul zilei de sâmbătă şi s-a alăturat imediat autorităţilor locale care caută neîncetat supravieţuitori sub clădirile transformate în mormane de moloz.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter a avut loc duminică, la ora locală 15:38 (09:08 GMT), în centrul Myanmarului. Epicentrul său a fost localizat de Institutul geologic american (USGS) la 28 de kilometri distanţă Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar, după Yangon.

Un locuitor din Amarapura, un oraş aflat lângă Mattara a povestit într-un interviu că a fost cel mai mare cutremur după cel de vineri, 28 martie.

Potrivit sursei citate, un alt cutremur care a avut o magnitudine de 4,2 grade pe scara Richter s-a înregistrat noaptea trecută în Myanmar, în jurul orei locale 00:00. Autorităţile au anunţat că noile seisme mari complică misiunile de căutare a oamenilor care au supravieţuit seismului de vineri şi care sunt încă prinşi sub dărâmături.

Pe social media au apărut imagini surprinse din satelit în mai multe oraşe din Myanmar înainte de dezastrul natural de vineri, dar şi după prăbuşirea a numeroase clădiri şi distrugerea mai multor drumuri. Seismul care a avut o intensitate de 7, 7 grade pe scara Richter a adâncit și mai mult criza statului devastat de războiul civil; Myanmar a fost izolat de restul lumii după ce junta militară a preluat puterea în 2021.

Șeful juntei militare din Myanmar, generalul Min Aung Hlaing, a vorbit la telefon cu premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, căruia i-a spus că numărul morţilor a crescut la 1.700 şi, în continuare, 300 de persoane sunt dispărute. BBC a mai relatat că generalul Min Aung Hlaing a declarat că sunt 3.400 de răniţi în urma seismului devastator de vineri şi se aşteaptă ca numărul morţilor să crească în orele următoare.

Autorităţile din Mandalay au anunţat că au reuşit să găsească în viaţă 29 de oameni, aflaţi sub dărâmăturile unui bloc de apartamente. Din păcate, ei au găsit nouă persoane decedate.

În cursul zilei de sâmbătă, o echipă de căutare a scos o supravieţuitoare de sub o clădire transformată în moloz.

Franța//Marine Le Pen şi opt eurodeputaţi de extremă dreapta, găsiţi vinovaţi de deturnare de fonduri publice. Acuzarea cere închisoare și plata unei amenzi

Şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen şi opt eurodeputaţi din cadrul Partidului Rassemblement National (RN, extremă dreapta), inculpaţi în dosarul asistenţilor parlamentari, au fost găsiţi vinovaţi, luni, de către un Tribunal Corecţional, la Paris, relatează AFP.

Cei 12 asistenţi, judecaţi împreună cu aceştia, au fost găsiţi vinovaţi de tăinuire.

Tribunalul estimează prejudiciul total la 2,9 milioane de euro, prin ”plătirea de către Parlamentul Euroepan (PE) a unor persoane care munceau în realitate pentru Partidul” Rassemblement National.

Preşedinta tribunalului a precizat că suma deturnată de către Marine Le Pen este de 474.000 de euro, aferentă posturilor a patru asistenţi parlamentari.

”Marine Le Pen este găsită vinovată de derurnare de fonduri publice în valoare de 474.000 de euro”, a declarat preşedinta.

Şedinţa verdictului se desfășoară într-o sală plină de jurnalişti şi public.

Justiţia o suspectează pe şefa extremei drepte de faptul că se află în centrul unui vast sostem de deturnare de fonduri publice.

Acuzarea a cerut ca Marine Le Pen să fie condamnată la cinci ani de ineligibilitate cu execuţie provizorie, adică aplicată imediat, inclusiv în cazul unui apel, la cinci de închihsoare, dintre care doi cu executare, şi la plata unei amenzi în sump de 300.000 de euro.

Finalista înfrântă în alegerile prezidenţiale din 2017 și 2022 şi alţi 24 de inculpaţi sunt acuzaţi de remunerarea cu fonduri de la Parlamentul European a unor asistenţi parlamentari ai unor eurodeputaţi din partidul de extremă dreapta, un prejudiciu estimat de acuzare la 3,2 milioane de euro.

Marine Le Pen şi cei 24 de inculpaţi au contestat mereu această deturnare de foncuri publice.

Rusia şi Statele Unite au început discuţii despre proiecte privind metalele rare în Rusia, spune trimisul lui Putin

Moscova şi Washingtonul au demarat discuţii cu privire la proiecte comune privind metalele de pământuri rare şi alte proiecte în Rusia, a declarat trimisul special al Rusiei pentru cooperarea internaţională în domeniul economic şi al investiţiilor, transmite news.ro, potrivit Izvestia.ru,

„Metalele rare sunt un domeniu important pentru cooperare şi, desigur, am început discuţiile privind diverse pământuri rare şi (alte) proiecte în Rusia”, a declarat Kirill Dmitriev, care este şi directorul general al Fondului rus de investiţii directe.

Putin, în urma negocierilor dintre SUA şi Ucraina cu privire la un proiect de acord privind mineralele, a oferit SUA, în cadrul unui viitor acord economic, să exploreze împreună zăcămintele de pământuri rare din Rusia.

Dmitriev, care a făcut parte din echipa de negociere a Rusiei la discuţiile cu oficialii americani din Arabia Saudită în februarie, a declarat că unele companii s-au arătat deja interesate de proiecte. El nu a numit nicio companie şi nu a dezvăluit detalii suplimentare.

Izvestia a relatat că această cooperare ar putea fi discutată în continuare la următoarea rundă de discuţii Rusia-SUA, care ar putea avea loc la jumătatea lunii aprilie în Arabia Saudită.

Pământurile rare şi alte metale critice, esenţiale pentru industriile de înaltă tehnologie, au atras atenţia întregii lumi în ultimele luni, pe măsură ce preşedintele american Donald Trump a stimulat eforturile de a contracara dominaţia Chinei în acest sector.