Cine este soția noului Președinte ales al Franței?

08/05/2017

Emmanuel Macron a fost ales președinte al Franței, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 7 mai 2017.

Emmanuel Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franței, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron, a fost cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale din Franța, fiind pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.

Noul Președinte ales al Franței este licențiat în filosofie al Universității Paris Nanterre și are un masterat în afaceri publice la celebra instituție Sciences PO (Institut d’Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Școala Națională de Administrație, conform France24.com și Agence France Presse. În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediției electronice a cotidianului Le Monde. A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent, raportează agerpres.ro.

La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei și domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.

La 30 august 2016, Macron își anunță demisia din funcția de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, își anunță candidatura la președinția Franței.

Președintele Franței are 39 de ani și este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, o profesoară cu 25 de ani mai în vârstă decât acesta.

Aceasta are 64 de ani și a fost căsătorită anterior, din 1974, cu bancherul André-Louis Auzière, cu care are trei copii și de care a divorțat în 2006.

În ciuda diferenței de vârstă de 25 de ani, Macron și soția sa formează un cuplu de aproape zece ani. Brigitte Macron a fost unul dintre pilonii soțului său în campania electorală.

Iubirea lor a rezistat încă din liceu: el era elev, iar ea îi era profesoară. El i-a declarat iubirea pe când avea numai 17 ani și a promis că o să se căsătoreasca cu ea. Inevitabilul s-a produs în 2007. Macron este destul de apropiat de copiii soției sale. Cea mai tânăra dintre ei, Tiphaine Auziere, în varsta de 30 de ani, lucrează la campania lui Macron și este de meserie avocat.

Spune despre tatăl ei vitreg că are o „personalitate excepționala” și că este un „bărbat inteligent”. Faptul ca era căsătorită și avea trei copii nu i-a împiedicat sa se indragosteasca.

Macron are un curriculum vitae impresionant. El a studiat filosofia, a fost recompensat pentru talentul sau de pianist, a absolvit Scoala Nationala de Administratie, o scoala de elita si a lucrat la Rothschild, ca un bancher de investitii prosper. Francezii l-au descoperit pe Macron atunci cand a fost numit ministru al Economiei, in august 2014, dupa ce a fost timp de doi ani consilier de rang inalt al presedintelui socialist Francois Hollande, potrivit perfecte.ro.

Brigitte Macron a apărut deseori în atenția presei datorită stilului său vestimentar și fustelor mini pe care le poartă cu mândrie la vârsta sa.

Brigitte Macron a făcut senzaţie cu jacheta purtată în ziua în care soţul ei a devenit Preşedintele Franţei.

Mandat de arestare pe numele legendarului campion rus Garry Kasparov. Ce acuzații i se aduc

Tribunalul Sîktîvkar l-a arestat în absență pe fostul campion mondial de șah și cofondator al Forumului Rusia Liberă (FRF), Garry Kasparov, împreună cu alți activiști, scrie stirileprotv.ro.

Ei sunt aczuați de crearea unei „comunități teroriste”, de finanțare a „activităților teroriste” și de incitare publică la terorism.

Au fost arestați, de asemenea, activista Evghenia Kirikovo, fostul director executiv al mișcării de solidaritate rusești Ivana Tiutrina și fostul deputat al Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadi Gudkov.

Un dosar penal a fost deschis în Republica Komi, potrivit unor surse din cadrul Serviciului Federal de Securitate rus.

Kasparov a fugit din Rusia în 2013 și locuiește în prezent la New York. El a cofondat FRF împreună cu activistul Ivana Tiutrin în 2016.

Forumul se propune ca o alternativă intelectuală la actualul regim politic din Rusia. La începutul acestui an, Kasparov a fost adăugat de Moscova pe o listă de „teroriști și extremiști”.

Posibil virus și alți agenți patogeni ar putea apărea la Jocurile Olimpice de la Paris

Autoritățile sanitare franceze se pregătesc pentru un posibil virus care ar putea să apară la Jocurile Olimpice de la Paris, între 26 iulie-11 august. Institutul Pasteur are o celulă de criză 24 de ore din 24, scrie stirileprotv.ro.

Milioane de vizitatori sunt aşteptaţi în această vară în Franţa pentru Jocurile Olimpice, care vor genera mulţi agenţi patogeni, bacterii, virusuri şi alţi paraziţi, iar Institutul Pasteur a pregătit o echipă pentru a-i contracara dacă va fi necesar, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Ştim că riscăm să fim mobilizaţi mult mai mult decât de obicei, dar ne pregătim de 18 luni”, a spus un virusolog de la Pasteur, Jean-Claude Manuguerra, aflat în prima linie de luptă cu noii agenţi patogeni, de 20 de ani.

„Celula de criză s-a născut în septembrie 2002, la un an după atacurile din 11 septembrie din Statele Unite, sub impulsul Direcţiei generale de sănătate”, a spus el.

Această structură funcţionează şapte zile din şapte şi 24 de ore din 24 şi a fost lansată după mai multe alerte cu antrax în Statele Unite şi Franţa, a mai spus acesta.

„Rolul acestei celule este să detecteze orice risc infecţios (epidemii, accidente sau potenţiala utilizare a unor arme biologice) care ar putea ameninţa securitatea sanitară a Franţei”, a explicat Manuguerra.

Institutul Pasteur a analizat în laboratoarele sale o serie de virusuri, precum gripa H1N1, chikungunya, Covid-19.

Rezoluția Parlamentului European: Alegerile prezidențiale din Rusia – nedemocratice și ilegale

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă „la alegerile prezidențiale nedemocratice din Rusia și la desfășurarea ilegală a acestora în teritoriile ocupate”, precum și întemnițarea ilegală a 14 deținuți politic și a doi jurnaliști, scrie Meduza, citată de agora.md. Documentul a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, ceea ce reprezintă majoritatea.

În document este menționat că „așa-numitele alegeri prezidențiale din Rusia au fost ilegitime și nedemocratice”. În același timp, Parlamentul European denunță toate încălcările regulilor electorale comise de regimul lui Vladimir Putin în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Rusia din perioada 15- 17 martie 2024, precum și represiunile și încălcările sistemice și de lungă durată ale drepturilor civice și politice.

Rezoluția subliniază că așa-numitele „alegeri prezidențiale din Rusia au avut loc într-un climat de teamă și represiune și în contextul unui război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei”.

Acest spectacol farsă al autorităților ruse a urmărit singurul scop – să creeze aparența legitimității electorale a lui Vladimir Putin, a politicii sale de represiune internă nemiloasă și, mai ales, a războiului agresiv împotriva Ucrainei.

Rezoluția condamnă organizarea de alegeri în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Deputații europeni solicită țărilor UE și comunității internaționale să nu recunoască rezultatele alegerilor ca fiind legitime, întrucât acestea au avut loc în teritoriile ocupate și „chiar și în interiorul Rusiei nu au fost nici libere, nici corecte”.

Parlamentul European a salutat „curajul miilor de oameni din Rusia care protestează împotriva regimului lui Putin și care se străduiesc să își democratizeze țara, inclusiv prin acte de rezistență în timpul așa-ziselor alegeri, când au umplut secțiile de votare din Rusia și din străinătate la prânz, pe 17 martie”.

De asemenea, documentul susține că Kremlinul și Putin personal „poartă responsabilitatea penală și politică” pentru moartea lui Alexei Navalnîi.

În plus, Parlamentul European a cerut eliberarea prizonierilor politici ruși. În document se afirmă că țările UE ar trebui să continue să „sprijine în mod activ” organizațiile independente ale societății civile ruse, mass-media independente și apărătorii drepturilor omului, precum și să ofere vize umanitare și alte tipuri de sprijin disidenților ruși- Vladimir Kara-Murza, Oleg Orlov, Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Dmitri Ivanov, Ioan Kurmoiarov, Viktoria Petrova, Maria Ponomarenko, Dmitri Talantov, Iuri Dmitriev, Lilia Ceanîșeva, Xenia Fadeeva, Ivan Safronov și Ilia Iașîn – și a jurnaliștilor Alsu Kurmașeva și Evan Herșkovici.

Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.