Kety Topuria s-a căsătorit!

Departamentul de Stat al Statelor Unite a notificat oficial Congresul despre desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), potrivit unui comunicat publicat vineri, 28 martie. Reorganizarea urmează să fie finalizată până la 1 iulie, iar o parte din atribuțiile USAID vor fi preluate de Departamentul de Stat, scrie DW.

„Ajutorul extern acordat în mod corect poate promova interesele noastre naționale, poate proteja granițele noastre și poate consolida parteneriatele cu aliații-cheie. Din păcate, USAID s-a abătut de mult de la misiunea sa inițială. Drept urmare, rezultatele au fost prea slabe, iar costurile prea mari”, a declarat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Potrivit agenției Reuters, Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) a informat angajații USAID că toate posturile care nu sunt prevăzute prin lege vor fi desființate. În perioada iulie–septembrie, întreg personalul agenției va primi scrisori cu propunerea de a demisiona.

În declarația DOGE se menționează că Departamentul de Stat va prelua, în această perioadă, „programele vitale și strategice de asistență” rămase în gestiunea USAID.

Totodată, personalul actual al agenției nu va fi transferat automat către Departamentul de Stat, ci se va desfășura un „proces separat și independent de recrutare”.

Precizăm că, la 20 ianuarie, președintele Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a suspendat, pentru o perioadă de 90 de zile, majoritatea programelor de asistență externă ale Statelor Unite, în vederea reevaluării acestora pentru a se asigura că sunt aliniate cu politica sa externă.

Ajutoarele americane destinate Republicii Moldova erau realizate în mare parte prin intermediul USAID, care a susținut financiar în țara noastră proiecte ce vizează domeniul vitivinicol, eficiența energetică, infrastructura sau educația. Experții subliniază că Republica Moldova trebuie să identifice noi surse de finanțare pentru a le continua, în situația în care acestea au fost puse pe pauză de Statele Unite.SUA au investit în țara noastră peste un miliard de dolari.

Încetarea focului din Marea Neagră, asupra căreia Ucraina și Rusia au convenit în negocierile cu SUA, poate fi monitorizată, în special, de reprezentanții țărilor rivarane Mării Negre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat de ce, la un briefing pentru jurnaliști vineri, relatează European Pravda.

Zelenski a afirmat că regimul de încetare a focului din Marea Neagră impune monitorizarea respectării acestuia, pentru că „fără monitorizare nu este nimic de spus”.

El a spus că problema responsabilității pentru monitorizare a fost ridicată și în timpul discuțiilor din Arabia Saudită și a citat Turcia ca exemplu de stat care ar putea face acest lucru.

„SUA pot monitoriza acest lucru („armistițiul” din Marea Neagră. – n.r), britanicii pot, francezii pot”, a enumerat Zelenski. „Și o pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a mai spus șeful statului.

Președintele interimal al României, Ilie Bolojan, a anunțat după summitul de la Paris că România va fi parte din grupul de monitorizare

De altfel, Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră.

„O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.

Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.

„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.

Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan.

Ce s-a decis în CSAT

„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului.

Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale din România, de la încheierea ședinței CSAT de vineri, prezidată de Ilie Bolojan, la care s-a decis continuarea ajutorului pentru Ucraina.

„Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități.

Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră. Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”, conform sursei menționate.

Anterior, Bulgaria a propus crearea unui centru multinațional pentru a asigura siguranța navelor în partea de vest a Mării Negre.

Junta militară birmană a declarat, sâmbătă, că un total de 1.002 de oameni au fost ucişi, 2.376 au fost răniţi şi 30 dispăruţi în urma cutremurului care a lovit vineri centrul Myanmarului, informează dpa şi EFE.

Regimul militar, care deţine puterea în Myanmar de la lovitura de stat din 2021, a publicat cifrele într-un comunicat difuzat pe canalul Telegram al serviciului naţional de radio şi televiziune (MRTV), după ce cu câteva ore mai devreme a raportat că aproape 700 de morţi s-au înregistrat numai în regiunea Mandalay, una dintre cele mai afectate de seism.

Cutremurul cu magnitudinea de 7,7 a lovit centrul Myanmarului vineri, la o adâncime de 10 kilometri, a anunţat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS). Seismul a fost urmat câteva minute mai târziu de o replică cu magnitudinea de 6,7.

Cutremurul au fost resimţit şi în Thailanda, unde există temeri că cel puţin 10 persoane au murit, dar şi în China, Vietnam şi Laos. Echipe internaţionale au început să sosească în Myanmar pentru a ajuta la eforturile de salvare.

Obţinerea de informaţii despre situaţia din Myanmar este o misiune dificilă, deoarece ţara se află într-o criză politică de când junta militară a preluat puterea în urma unei lovituri de stat în 2021.

Milioane de oameni au fost strămutaţi de luptele în desfăşurare.