Melania Trump, de la cariera de model la Prima Doamnă a Americii!

Funcţia de Prima Doamnă a Americii a jucat un rol important în viaţa politică şi socială a americanilor încă de acum două secole. Rolul pe care îl are Prima Doamnă este acela de a se implica în diverse campanii, de a reprezenta Casa Albă sau de a lua cuvântul în locul Preşedintelui Americii. După ce Donald Trump a câştigat la ultimele alegeri şi a devenit Preşedintele Americii, soţia sa, modelul de origine iugoslavă Melania Trump, a devenit Prima Doamnă a Americii.

separator

donald-trump-melania-trump-zoom-a47fd6c8-9ebd-47fd-9da7-c295565a8200Acestea fiind spuse, americanii, şi nu doar ei, vor să ştie cine e Melania Trump.

Melania Trump s-a născut în anul 1970 în Iugoslavia şi în acest moment a devenit prima soţie de preşedinte care s-a născut în afara Statelor Unite.

la-pol-melania-trump-conventiontrump_primary-1

Prima Doamna a Americii este fiica lui Viktor Knvas, un afacerist din industria automobilelor din Iugoslavia, şi Amalija Knvas, fashion designer pentru haine de copii. Melania Trump are o soră, Ines, şi un frate mai mare cu care se presupune că nu s-a cunoscut. A trăit într-un mic apartament într-un cartier comunist şi a urmat Şcoala de Design şi Fotografie din Ljubljana.

Modelul în vârstă de 46 de ani şi-a început cariera la vârsta de 16 ani, iar la 18 ani a semnat un contract cu o agenţie de modele din Milano, Italia.

melania-trumpÎn cariera ei de model, aceasta a apărut pe coperţile numeroaselor reviste cunoscute, printre care Harper’s Bazar şi Vanity Fair. Melania Trump a pozat şi nud într-un număr al revistei britanice GQ.

melania-trump-582x700Prima Doamna a Americii are propria linie de bijuterii şi produse de îngrijire a pielii şi vorbeşte cinci limbi străine – slovaca, sârba, engleza, franceza şi germana.

0202122Melania Trump l-a cunoscut pe Donald Trump în cadrul evenimentului Săptămâna Modei de la New York, în luna septembrie 1998, pe vremea când Donald Trump se despărţise de fosta sa soţie, Marla Marples.

Cei doi s-au logodit în anul 2004, iar ceremonia religioasă a avut loc într-o biserică din Florida, anul următor.

donald_trump_melania_knaussRochia de mireasă a Melaniei Trump a costat peste 100.000 de mii de dolari, iar Hillary Clinton şi Bill Clinton au fost printre invitaţii de onoare la nunta sa cu Donald Trump.

gty_trump_wedding_clintons_jef_150806_16x9_992În luna martie 2006, Melania Trump a dat naştere fiului lor, Barron. În anul 2001, Melania Trump a obţinut Cartea Verde, viza de rezidenţă permanentă în SUA, şi a devenit cetăţean oficial al Americii în anul 2006, la un an după căsătorie.

293-trump-wed-lc-0315114e37f468514fe877aaaeab5bd8724c57

Melania Trump a mărturisit că îşi va sfătui soţul de-a lungul carierei sale, în ciuda faptului ca aceasta s-a ferit să fie în lumina reflectoarelor pe durata campaniei electorale.

article-2534295-1a704a6000000578-244_634x919article-2307482-193d34c4000005dc-353_634x582Într-un interviu acordat pentru postul de televiziune CNN, Melania Trump a declarat că îşi exprimă foarte des părerile.

“Nu sunt de acord cu tot ceea ce face sau spune, dar, stiţi, acest lucru este perfect normal. Gândesc aşa cum cred că este corect, aşa că îi spun soţului meu ce cred. Şi cred că acest lucru este foarte important într-o relaţie”, a declarat Melania Trump.

În anul 1999, Melania Trump a fost întrebată de ziarul The New York Times care crede că va fi rolul ei dacă Donald Trump, în vârstă de 70 de ani acum, va deveni preşedinte. Răspunsul ei a fost că îşi doreşte ca rolul ei să fie unul simplu, dar tradiţional, după modelul Betty Ford şi Jackie Kennedy.

109499852_10Legat de rolul său pe care il va avea în calitate de Prima Doamnă a Americii, Melania Trump a mărturisit că vrea să lupte împotriva celor care transmit informaţii eronate pe internet. A declarat, de asemenea, că îşi doreşte ca soţul său să renunţe la postările pe Twitter.

sursa: andreearaicu.ro

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

.

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent,  iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

.

La doar 12 ani confecţionează jucării pentru copiii bolnavi din spitale! Video
Articolul anterior
Impozitarea bisericilor şi botezuri, cununii şi înmormântări fără taxe! Peste 10 mii de moldoveni au semnat o petiţie online
Articolul următor