Povestea unei românce căsătorită cu un arab: ,,Urlam fără încetare și îl imploram să îmi aducă îngerașul acasă”

..Într-o seară, în timp ce eram acolo, răsfoind prin lucrurile fetiței am găsit un jurnal în care scria “Sunt cel mai nefericit copil de pe pământ. Nu mă iubește nimeni și sunt pe un drum fără sfârșit”. M-am căsătorit în urmă cu 13 ani cu un arab din Palestina, fără a ști ce poate implica o astfel de relație”, își începe povestea femeia.

separator
asss

,,Numele meu este Birdea Margareta, locuiesc în Cluj și vreau să fac publică povestea mea, care o să vi se pară ruptă dintr-un film”, scrie aceasta.

,,Eram o fata de la țară fără experiență de viață și foarte naivă. Nu știu dacă aș putea să spun că am avut perioade de fericire alături de el, din cauza incompatibilității dintre noi și a modului total diferit de viața cu care era obișnuit fostul meu soț. Din punctul lui de vedere și al majorității cetățenilor de origine arabă, femeia este acel obiect de care se folosesc pentru a le face menaj, mâncare și nu în ultimul rând copii, cât mai mulți dacă se poate…

Eram disperată pe măsura ce trecea timpul deoarece conștientizam că mi-am distrus viața. Îmi venea greu să divorțez. Mă gândeam cum voi fi privită de lumea din jur… Chiar și mama mea care îmi era foarte apropiată îmi spunea că trebuie să îmi duc crucea, că nici altul nu este mai bun…
Eram anul întâi la facultate când m-am căsătorit. Eu nu aveam voie să ies nicăieri cu colegii, dar cel mai grav era că nici el nu mă scotea nicaieri. Eram supărata, dar în prostia mea mă gândeam că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a rămâne alături de bărbatul cu care m-am căsătorit.

Așa că, după 2 ani, la insistențele lui, am fost de acord să facem un copil. Credeam că acest lucru îl va schimba, credeam că își va schimba modul de viață de dragul copilului. Mă înșela însă cu cine îi ieșea în cale. Iar eu parcă mă încăpățânam și mai rău și parcă și mai tare mă ambiționam să lupt pentru el. Eram într-o continuă competiție cu femeile din viața lui. În anul 2001, a venit pe lume fiica noastra Sarah, o minune de copil… dar, din păcate, schimbări în bine nu erau la soțul meu. Eu mă împărțeam între școală și fetița mea, care era și este totul pentru mine.

În anul 2009, după multe insistențe am fost de acord să las fetița să plece în vacanță la bunicii din Palestina, însoțită de cumnatul meu, soția lui (tot româncă) și fetița lor. Eu și sotul meu am rămas în România.

Deși inițial șovăiam și nu prea eram de acord să o las să plece cu rudele, până la urma m-a convins că va fi doar pentru o perioadă de două săptămâni pentru ca fetița să-și cunoască mai bine bunicii și verișorii…
După o săptămână, primesc însă vestea că vrea să plece și el în Palestina la familia sa și promisiunea că se va întoarce împreună acasă cu fetița.

Până aici nimic de bănuit… În acea perioda, eu aveam o afacere care mergea foarte bine și nu puteam lipsi de la serviciu. După zece zile, timp în care vorbeam zilnic cu fata mea la telefon și nu bănuiam nimic, îmi spune că a decis să lase copilul acolo un an la școală ca să învețe limba.

În acel moment am simțit că cerul s-a prăbușit peste mine. Eram disperată. Urlam încontinuu și îl imploram să îmi aducă îngerașul acasă. Din păcate, zilele treceau și mă lăsa să vorbesc din ce in ce mai rar cu fetița mea. Eram înnebunită… Simțeam că nu vrea să o mai aducă, iar pentru mine acest lucru înseamna sfârșitul lumii. Când vorbeam cu fetița la telefon, plângea. Iar el mă amenința spunându-mi că dacă o mai fac să plângă, nu ma mai lasă nici măcar să vorbesc cu ea.

Nu puteam dormi, nu puteam mânca. Plângeam încontinuu. Nu știam unde să mă duc și ce să fac pentru a-mi recupera copilul. Așa că am început să bat la toate ușile posibile pentru a cere ajutor (ambasada, consulat, poliție, ministerul de externe, avocați, procurori, judecători etc.), dar cu fiecare vizită a mea la toate aceste instituții veneam acasa tot mai disperată. Mi se spunea foarte politicos că, din păcate, nu se poate face nimic. “Nu exista acord între Romania și Palestina și nu se poate interveni în nici un fel”.

Dupa trei luni, soțul meu s-a întors acasă singur, asigurându-mă că o va lăsa acolo doar un an. L-am urât din tot sufletul meu. L-am urât pentru ce mi-a facut atât mie, cât și îngerașului meu care plângea încontinuu.

Simțeam că nu vrea să o mai aducă, speram totuși că îi va fi milă de ea și de mine. S-a întors după un an în Palestina spunându-mi că o va aduce înapoi acasă și e fetița la întoarcere. Eram în al noualea cer. Aveam speranțe că îmi voi strânge iarăși puiul în brațe.

La o săptămână după ce a ajuns acolo, iarăși mi-a dat o veste bombă: a hotărât totuși să o mai lase un an acolo. Toate visurile mele s-au spulberat într-o secunda. Eram aruncată la pământ!!!”

Citește continuarea pe secretulcunoasterii.ro!

Țara în care doctorițele și profesoarele sunt obligate să se prostitueze ca să supraviețuiască

Lovitura de stat și războiul civil care a urmat au distrus economia statului Myanmar, iar aproape jumătate din populația țării a ajuns să trăiască în sărăcie. Dezastrul a împins o nouă generație de femei din câmpul muncii înspre prostituție: doctorițe, profesoare, asistente și alte femei cu o educație profesională sunt obligate să își vândă corpul ca să supraviețuiască, scrie The New York Times.

Este greu de monitorizat câte femei sunt implicate în această activitate, dar prezența lucrătoarele sexuale pe străzile orașelor din Myanmar este tot mai evidentă. În interviurile realizate de NYT, șase femei – patru femei cu pregătire profesională care au apelat la prostituție și două activiste pentru drepturile femeilor – au spus că tot mai multe femei educate își vând sexul ca să își câștige existența. După lovitura de stat din februarie 2021, atunci când armata a preluat conducerea statului, femeile s-au aflat în fruntea protestelor în Myanmar. Ele au mărșăluit pe străzi și și-au agățat sarongurile pe sârmă ca să îi oprească pe soldați, folosindu-se de o superstiție birmană bazată pe credințe budiste potrivit căreia să atingi sau să treci pe sub hainele intime ale unei femei aduce ghinion – de aici și denumirea de Revoluția Sarong.

A apărut atunci un licăr de speranță în legătură cu desființarea patriarhiei profund ancorate în societatea Myanmarului. Dar creșterea alarmantă a cazurilor de prostituție reprezintă o nouă lovitură pentru femei, care au fost abuzate sexual de armată timp de decenii. Între timp, speranța că suferința poporului ar putea lua sfârșit în curând s-a evaporat. Junta militară a pierdut mult teren în fața rebelilor, dar controlează în continuare orașele principale din Myanmar, acolo unde prostituția este în ascensiune în bordeluri, barurile de karaoke, cluburile de noapte și hoteluri.

După șapte ani de medicină, May își împlinise în sfârșit visul de a deveni doctor. Dar la doar o lună după ce a absolvit facultatea și și-a găsit un loc de muncă, speranțele ei s-au năruit. Armata a preluat puterea în Myanmar, iar economia țării, care deja suferea după anii de pandemie, a început să se clatine. Prețurile au explodat și salariul lui May – care era echivalentul a 415 dolari pe lună – s-a evaporat rapid. Tatăl ei suferea de o boală de rinichi și May a devenit din ce în ce mai disperată. Atunci le-a întâlnit pentru prima oară pe fetele care ieșeau la întâlniri cu bărbați pentru bani. Făceau de două ori mai mulți bani decât May. Câștigurile erau promițătoare, chiar dacă însemna că va trebui să facă sex cu bărbați străini. „Este dificil să accepți că în ciuda anilor mei de studiu pentru a deveni doctor, acum fac acest tip de muncă doar ca să îmi câștig existența”, a spus May (26 de ani), care a lucrat ca prostituată de mai bine de un an în Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar.

La fel ca celelalte femei intervievate, May a cerut ca numele ei complet să nu fie publicat, întrucât familia ei nu știe cum își câștigă ea banii, iar prostituția este ilegală în Myanmar. Zar era asistentă într-un spital privat din Mandalay care a fost închis de junta militară pentru că doctorii care lucrau acolo s-au alăturat protestatarilor. O prietenă i-a oferit o altă cale de a face bani – calea prostituției. Înainte de prima zi de muncă, Zar (25 de ani) a spus că s-a uitat la filme pornografice ca să își dea seama ce va trebui să facă. Primul ei client a fost un bărbat chinez care arăta de 40 de ani și vorbea foarte puțină birmană și nu știa deloc engleză. La un moment dat, el a încercat să facă sex fără prezervativ, dar Zar a insistat că trebuie să îl folosească.

„A durat în jur de 20 de minute, dar pentru mine a părut o eternitate”, a povestit Zar. „A fost pură suferință.” Într-o singură noapte, Zar a câștigat 80 de dolari, bani pe care îi câștiga înainte într-o lună de zile. „Mă simt puțin rușinată să fac munca asta”, a spus Zar. „Nu îmi oferă vreo plăcere, este doar o necesitate.” Disperarea le forțează pe femei să încalce legea și să își vândă trupul. Cele care sunt prinse de poliție trebuie de multe ori să plătească mită ca să fie eliberate, ceea ce adaugă încă un nivel de risc. Myanmar, un stat cu o populație de 55 de milioane de oameni, are o istorie lungă de regimuri militare. Atunci când a venit la putere un guvern democratic, în 2011, clasa de mijloc a început să prospere. Acum, numărul de persoane din acest grup s-a redus cu 50%, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În Mandalay, Su lucra ca doctor și făcea parte din comunitate. Ea a povestit despre vacanțe în Singapore, India și Nepal și ieșiri în oraș la cină cu prietenii. După lovitura de stat, prețurile unor produse de bază precum ouă și pastă de dinți s-a triplat. Ea a fost nevoită să își risipească toate economiile și să ia masa mai rar. Costul unei mese obișnuite a crescut cu peste 160% față de cum era înainte, potrivit datelor unui centru internațional de cercetare. În 2023, Su (28 de ani) a fost nevoită să trimită poze cu ea dezbrăcată unei patroane de bordel care i-a făcut legătura cu clienții.

Când are o întâlnire cu un client, părinții lui Su cred că ea lucrează în tura de noapte la spital. „Am vrut să fiu o pediatră și să ajut copiii, dar lovitura de stat și situația financiară a familiei mele nu mi-au lăsat nicio altă opțiune”, a spus Su. „Este departe de viața la care visam.” Fabricile de haine erau cândva colacul de salvare al multor femei din satele din Myanmar și ar fi oferit 1,6 milioane de joburi până în 2026, potrivit estimărilor. Multe dintre ele sunt acum închise, iar companiile care le dețineau au plecat din Myanmar după lovitura de stat. Mya (25 de ani) a spus că a încercat să își găsească de lucru într-o astfel de fabrică, după ce soțul ei a fost împușcat și ucis de soldați în timpul protestelor din 2021. Dar nimeni nu angajează. Mya a fost nevoită să vândă tot ce avea de valoare și a apelat la prostituție ca să își susțină fiica de trei ani. „Oameni s-ar putea să mă judece, dar ei nu înțeleg cum este să își fie foame, să privești cum copilului tău i se face foame și să nu ai nimic”, a spus Mya. „În fiecare zi mă rog pentru o cale de salvare.”

Amenințare „fără precedent” pentru omenire: Bacterii create în laborator ar putea provoca infecții mortale imposibil de oprit

Un grup internațional de cercetători și experți de top au avertizat că bacteriile care sunt create în laborator după imaginea „în oglindă” a moleculelor ce se găsesc în natură s-ar putea răspândi în mediu fără a putea fi oprite de sistemul imunitar al organismelor naturale, ceea ce ar prezenta un „risc fără precedent” pentru viața de pe Pământ, scrie The Guardian citat de digi24.ro.

Cu toate că un microb în oglindă viabil ar putea dura cel puțin un deceniu până când va fi creat, riscul pentru oameni, animale și plante este atât de mare încât grupul de 38 de experți a cerut ca oamenii de știință să nu mai urmărească acest obiectiv și ca investitorii să declare clar că nu vor mai susține cercetarea în acest domeniu. „Pericolul despre care vorbim este fără precedent”, a spus prof. Vaughn Cooper, biolog evoluționist al Universității din Pittsburgh. Bacteriile în oglindă vor putea cel mai probabil să treacă de sistemul imunitar al multor oameni, animale și plante, provocând infecții mortale care s-ar răspândi fără nicio cale de oprire. Grupul de experți îl include și pe dr. Craig Venter, cercetătorul american care a condus eforturile private pentru secvenționarea genomului uman în anii ’90, și pe câștigătorii premiului Nobel, prof. Greg Winter de la Universitatea din Cambridge și prof. Jack Szostak de la Universitatea din Chicago. Toate moleculele care sunt fundamentale pentru viață, precum ADN-ul, proteinele și carbohidrații, au o proprietate structurală unică ce încă îi uimește pe oamenii de știință. Ele au o așa-numită asimetrie structurală – sau chiralitate – ceea ce înseamnă că pot avea versiuni alternative (în oglindă), la fel cum omul are mână dreaptă și una stângă, scrie The Independent. ADN-ul și ARN-ul sunt formate din molecule „de mână dreaptă”, în timp ce proteinele sunt făcute din aminoacizi de „mână stângă”. Chiralitatea acestor molecule dictează reactivitatea lor chimică și felul în care viața interacționează cu alte materii. Oamenii de știință au creat deja molecule în oglindă mari și funcționale pentru a le studia mai îndeaproape. Au fost făcuți pași chiar și înspre crearea unor microbi în oglindă, deși construirea unui întreg organism din molecule în oglindă depășește nivelul de cunoștințe pe care omenirea le are în acest moment. Moleculele în oglindă ar putea fi folosite în tratarea bolilor cronice care sunt foarte greu de vindecat, în timp ce microbii în oglindă ar putea face laboratoarele care produc substanțe chimice cu ajutorul insectelor să fie mai protejate de contaminare. Îngrijorările grupului de cercetători au fost dezvăluite într-un raport de 299 de pagini și un articol publicat în revista Science. În afară de riscul infecțiilor mortale, cercetătorii se îndoiesc că microbii ar putea fi păstrați în siguranță sau contracarați de competitori și prădători din natură. Antibioticele existente nu ar face nici ele față. Autorii raportului susțin că bacteriile și alte organisme în oglindă nu ar trebui create și că subiectul ar trebui mai întâi dezbătut la nivel internațional, înainte ca cercetarea în acest domeniu să poată continua.

Reacția furioasă a Rusiei la adresa Occidentului după asasinarea generalului Igor Kirillov

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a calificat uciderea generalului locotenent Igor Kirillov drept „act terorist”, în timp ce oficialii ruşi au acuzat marţi Occidentul de orchestrarea asasinării şefului forţelor de contracarare a ameninţării nucleare, chimice şi biologice, subliniind presupusul său rol în „dezvăluirea crimelor anglo-saxonilor”, scrie BBC citat de digi24.ro.

„Incidentul a fost clasificat drept act terorist, crimă, trafic ilegal de arme şi muniţie”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigaţii, Svetlana Petrenko. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Andrei Kartapolov, a promis că îi va găsi şi pedepsi pe „cei responsabili de organizarea şi execuţia” lui Kirillov „indiferent cine sunt sau unde se află”. Pe Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a scris că Kirillov „a petrecut mulţi ani expunând sistematic crimele anglo-saxonilor”. Deputatul Dumei de Stat Andreei Guruliov, general în retragere, a susţinut că Igor Kirillov a fost o persoană care „a înţeles şi a urmărit întreaga activitate criminală a SUA şi a sateliţilor săi, inclusiv biolaboratoarele lor criminale şi răspândirea de arme chimice şi biologice”. Guruliov a cerut un „răspuns dur” care să includă „lovituri împotriva oficialilor anglo-saxoni”. Marea Britanie l-a sancţionat pe Kirillov în octombrie, numindu-l „un purtător de cuvânt important pentru dezinformarea Kremlinului, care răspândeşte minciuni pentru a masca comportamentul infam şi periculos al Rusiei”. Luni, el a fost acuzat la Kiev că a supervizat utilizarea armelor chimice în Ucraina. Locotenentul general Igor Kirillov se afla la intrarea într-un bloc de locuinţe când un dispozitiv ascuns într-o trotinetă electrică a explodat, marţi dimineaţă. Bomba a fost acţionată de la distanţă şi conţinea echivalentul a 300 g de TNT, potrivit presei de stat ruse. Şi asistentul său care îl însoţea a murit. Surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene (SBU) au declarat pentru BBC că Kirillov era o „ţintă legitimă”. Presa ucraineană a scris, pe surse, că în spatele asasinatului stă o operaţiune a SBU.

Carne de porc, păstrată în condiții insalubre, urma să fie comercializată la Piaţa Centrală
Articolul anterior
Cauze de infertilitate la femei
Articolul următor