SUA cer Ucrainei 100% din veniturile obținute din resursele naturale. Plus dobândă

28/03/2025

News

Termenii acordului privind resursele minerale ale Ucrainei între Washington şi Kiev nu au fost încă finalizaţi, au declarat vineri oficiali ucraineni, după ce o ultimă ofertă a SUA consultată de Reuters arăta că acestea cer toate veniturile Ucrainei din resursele sale naturale timp de ani de zile, informează Agerpres, citat de digi24.ro

Ultima propunere americană ar presupune ca Kievul să trimită Washingtonului tot profitul realizat de un fond care va controla resursele ucrainene până când Ucraina va înapoia tot ajutorul american pe timp de război, plus o dobândă, conform unui rezumat al draftului consultat de Reuters.

Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko le-a declarat deputaţilor că Kievul îşi va face cunoscută poziţia asupra noului proiect de acord numai după ce va exista consens. Până atunci, discuţiile publice ar fi dăunătoare, a spus ea.

Mihailo Podoliak, un oficial de rang înalt din biroul preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat că nu există încă un draft final: „Consultări au încă loc la nivelul diferitelor ministere”, a spus el, fără a furniza informaţii suplimentare.

O altă sursă ucraineană a descris întregul document prezentat de americani drept „uriaş”.

Administraţia Trump, care a reorientat politica Washingtonului către susţinerea naraţiunii Rusiei privind războiul său de trei ani cu Ucraina, face presiuni de săptămâni asupra Kievului pentru a semna un acord care încredinţează Washingtonului o parte din resursele Ucrainei.

Zelenski a declarat în mod repetat că acceptă ideea, deşi a precizat că nu va semna un acord care i-ar sărăci ţara. Preşedintele Ucrainei a spus joi că SUA schimbă „constant” termenii acordului propus privind mineralele, dar a adăugat că nu vrea ca Washingtonul să creadă că Kievul este împotriva acordului.

Trei persoane familiarizate cu negocierile în desfăşurare au declarat că Washingtonul şi-a revizuit propunerile. Ultima propunere nu îi acordă Ucrainei garanţii de securitate viitoare, dar îi cer să contribuie la un fond comun de investiţii cu tot venitul rezultat din utilizarea resurselor naturale administrate de stat şi de companii private pe întreg teritoriul Ucrainei.

Rezumatul acest proiect de acord consultat de Reuters stipulează că SUA au primele drepturi de a achiziţiona resursele extrase în baza acordului şi că trebuie să-şi recupereze toţi banii pe care i-au dat Ucrainei din 2022, plus o dobândă anuală de 4%, înainte ca Ucraina să înceapă să aibă acces la profiturile fondului.

Dacă va fi acceptat, fondul de investiţii comun va avea un Consiliu de Administraţie format din cinci persoane, trei numiţi de SUA şi doi de Ucraina, iar veniturile generate vor fi convertite în valută şi transferate peste hotare. Fondul va fi administrat de U.S. International Development Finance Corporation (DFC), o agenţie a guvernului federal al SUA şi o instituţie financiară care investeşte în proiecte de dezvoltare în alte ţări.

O petiție care solicită interzicerea coroanelor funerare nereciclabile, depusă la Ministerul Mediului

O petiție care solicită interzicerea importului, producției și comercializării coroanelor funerare, precum și a componentelor necesare producerii acestora, a fost transmisă astăzi, 31 martie, ministrului Mediului, precum și altor autorități ale statului de către 50 de reprezentanți și reprezentante ale comunității de mediu din Republica Moldova – organizații neguvernamentale, activiști și activiste, comunități etc., precum și organizații ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, scrie ecopresa.md.

Petiția a fost inițiată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM) în contextul cifrelor alarmante despre volumul de coroane acumulate anual și impactul de mediu al acestora.

Potrivit directoarei executive a AJMTEM, „această solicitare vine și din partea unui număr impunător al populației”. „În numai două zile, un material pe subiectul dat, publicat de Ecopresa, a adunat un număr record de vizualizări, de peste 334.000, iar în majoritatea comentariilor a fost cerută interzicerea acestor articole funerare.”

În acest context, în petiție se cere „crearea unui cadru legislativ care să înceteze producerea, importul și comercializarea coroanelor și compozițiilor florale artificiale (inclusiv a coroanelor funerare, jerbelor și altor aranjamente similare, precum și a tuturor componentelor utilizate pentru confecționarea acestora, cum ar fi flori și frunze artificiale, baze din sârmă, burete floral sintetic și alte materiale nereciclabile), în scopul protejării mediului și sănătății publice.”

De asemenea, ca măsură suplimentară indispensabilă, au fost propuse promovarea utilizării florilor naturale și a altor alternative ecologice, precum și implementarea unor campanii de informare și educare a populației privind impactul negativ al coroanelor artificiale asupra mediului și sănătății.

În contextul prezentat de petiție se menționează că „anual, numai în cimitirele din Chișinău, sunt aduse de către vizitatori peste 25.000 de coroane sau confecții funerare din plastic, care, după o anumită perioadă, devin deșeuri ce necesită a fi evacuate. Aceste coroane sunt realizate din materiale nereciclabile, precum plastic de calitate inferioară, sârmă și burete floral sintetic, ceea ce le face imposibil de reciclat.”

Mai mult, gestionarea acestor deșeuri reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile locale. Nu există agenți economici specializați în colectarea, depozitarea, prelucrarea sau reciclarea coroanelor și compozițiilor florale din plastic.

În același timp, serviciile de colectare a deșeurilor din capitală nu le mai acceptă, forțând administrațiile cimitirelor să le depoziteze pe termen nedeterminat pe teritoriul acestora. În afara municipiului Chișinău, situația este și mai gravă – articolele funerare sunt aruncate direct în gropile de gunoi neautorizate.

Din punct de vedere al impactului de mediu, articolele funerare din materiale nereciclabile sunt considerate produse cu cel mai înalt prag de degradare și poluare cu plastic. Acestea rămân în mediul înconjurător pentru perioade îndelungate, contribuind la poluarea solului și a apei. În timp, microcompușii și nanoparticulele rezultate din degradarea acestor materiale pot pătrunde în sol, apă și aer, afectând grav și ireversibil sănătatea umană și mediul înconjurător.

Astfel, lipsa soluțiilor eficiente de tratare a acestor deșeuri afectează imaginea cimitirelor și reprezintă un risc pentru sănătatea publică.”

O minoră a ajuns la spital după ce o mașină s-a ciocnit cu o ambulanță, la Sângerei

Coliziune cu implicarea unei autospeciale medicale, la Sângerei. O manevră neasigurată ar fi fost cauza impactului, iar o minoră a ajuns la spital, scrie echipa.md.

Mai exact, totul s-a întâmplat în după-amiaza de 30 martie, în apropiere de drumul de acces spre localitatea Țambula, din raionul Sîngerei. conform informațiilor oferite de cître ofițerul de presă al Inspectoraturlui de poliție local, Lilia Harea, în jurul orei 17:00 forțele de ordine au fost alertate despre faptul că, un automobil s-a tamponat cu ambulanță pe traseu. La fața locului imediat s-au deplasat oamenii legii fiind solicitată și intervenția medicilor.

Ajunși, polițitii au stabilit preliminar că, un tânăr de 23 de ani, deplasându-se la volanul unui automobil în habitaclul căruia avea în calitate de pasageri o minoră de 16 ani, dar și doi tineri de 20 de ani, în circumstanțe deocamdată neclare, ar fi ieșit la depășire pe banda de contrasens acolo unde s-a tamponat frontal cu o ambulanță care se deplasa regulamentar. Ca urmare, a coliziunii, copila de 16 ani a suferit diverse leziuni fiind preluată de medici și transportată la spitalul raional pentru acordare ajutorului specializat.

De menționat că, ambii conducători auto au fost testați pe loc cu aparatul Drager, care a a rătat că nici unul dintre aceștia nu se aflau în stare de ebrietate la momentul coliziunii. Pe caz a fost pornită o anchetă în cadrul căreia urmează a fi stabilite toate circumstanțele producerii accidentului rutier. Șoferul care va fi găsit vinovat de impact riscă sanțiune în funcție de gravitatea leziunilor suferite de victimă. Cercetările continuă.

Incident chimic în România! Scurgeri de acid sulfuric dintr-o cisternă pe o autostradă

Traficul rutier este blocat, luni dimineaţă, pe DN 1, la Comarnic, din cauza unor scurgeri de acid sulfuric dintr-o cisternă aflată pe DN 1. Zona este evacuată pe o rază de 100 de metri, iar oamenii au primit mesaj Ro-Alert, scrie antena3.ro.

UPDATE 10.24 Operațiunea de transvazare a fost finalizată cu succes, a anunțat ISU Prahova. Echipajul CBRN a efectuat noi măsurători și nu mai sunt înregistrate scurgeri de substanță periculoasă.

UPDATE 9.52 Operațiunea de transvazare a început și se estimează că va dura aproximativ o oră.

UPDATE 9.15 La locul incidentului a ajuns a doua cisternă pentru transvazare.

Totodată, a fost amenajat un dig de nisip pentru a preveni și absorbi eventualele scurgeri de substanță.

UPDATE 8.50 „Ca urmare a unui eveniment rutier produs în această dimineață pe DN1 Brașov-București, la kilometrul 108+500 de metri, în zona localității Comarnic, județul Prahova, în care un ansamblu de vehicule a suferit defecțiuni, circulația rutieră a fost oprită pe ambele sensuri.”, a transmis IPJ Brașov.

Polițiștii le recomandă șoferilor ruta alternativă DN1A – Brașov – Cheia – Ploiești.

UPDATE La ora 7.58 a fost transmis mesaj Ro-Alert de alertă extremă, pentru incident chimic, cu posibile degajări de substanțe toxice.

„Adăpostiți-vă în locuine, evitați activitățile în aer liber, închideți ușileși ferestrele, astupați gurile de aerisire și opriți funcționarea instalațiilor de ventilație”, a transmis ISU Prahova.

Mesajul a fost transmis în română și engleză.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, se evacuează persoane pe o rază de 100 metri, iar pe direcţia vântului (SE) – pe o distanţă de aproximativ 500 metri.

„Este defectă o vană centrală ce nu poate fi oprită, se va încerca obturarea acesteia până la sosirea echipajului CBRN de la USISU Ciolpani”, transmite ISU.