Wang Wentao, ministrul chinez al comerțului, a declarat la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) că taxele vamale americane vor produce ‘grave prejudicii’ țărilor sărace, potrivit unui comunicat al ministerului său de sâmbătă, relatează AFP.
‘SUA nu încetează să introducă măsuri tarifare, producând o enormă incertitudine și instabilitate în lume, provocând haosul atât pe plan internațional, cât și chiar în SUA’, a comentat Wang.
China a anunțat că va ignora orice nouă mărire a taxelor de către președintele american Donald Trump pentru că, potrivit Beijingului, la acest nivel ‘produsele americane exportate în China nu mai sunt viabile pe piața chineză’.
China a mai anunțat că va depune o plângere la OMC și împotriva acestei ultime serii de taxe vamale.
Cel mai înalt pod din lume a fost finalizat înainte de termen. Va fi traversat de camioane și mașini la o înălțime demnă de un zgârie-nori
Cel mai înalt pod din lume urmează să fie deschis în iunie, va avea o înălțime demnă de un zgârie-nori și este cea mai recentă realizare inginerească a acestei țări axate pe infrastructură, transmite CNN.
Podul din China are aproape 3.000 de metri și a fost construit în 3 ani
Podul Marelui Canion Huajiang din China se apropie de finalul lucrărilor de construcție în Guizhou, sud-vestul țării. Podul suspendat chinezesc va avea o înălțime de 625 de metri deasupra nivelului râului, fiind cu 289 de metri mai înalt decât actualul deținător al recordului, viaductul Millau din Franța.
Provincia Guizhou este o zonă muntoasă din China, cu un relief complex. Podul traversează spectaculosul Mare Canion Huajiang, cunoscut și sub numele de „crăpătura Pământului”.
China desfășoară un amplu program național de modernizare a infrastructurii, în special în regiunile muntoase mai puțin dezvoltate, precum Guizhou, care se află la 1.300 de kilometri vest de orașul Shenzhen.
Așadar, podul nu este doar o realizare menită să doboare un record, odată dat în folosință, va deveni mai ușor ca oricând pentru autoturisme și camioane să traverseze zona.
Potrivit presei de stat, timpul de traversare a Marelui Canion Huajiang se va reduce de la două ore la doar un minut.
Noua construcție este un pod suspendat cu grinzi din oțel, având o lungime totală de 2.890 de metri.
Construcția a început oficial pe 18 ianuarie 2022 și este programată să fie finalizată pe 30 iunie 2025, potrivit presei locale de stat din Guizhou. Împreună, grinzile podului cântăresc aproximativ 22.000 de tone, echivalentul a trei Turnuri Eiffel.
„În prezent, progresul general al construcției podului a ajuns la 95%, iar deschiderea circulației este planificată pentru a doua jumătate a anului 2025. Atunci, acest proiect de anvergură care traversează ‘crăpătura Pământului va fi primul din lume de acest fel în ambele direcții. Va deveni un nou proiect emblematic ce va demonstra forța Chinei în domeniul infrastructurii”, a declarat Zhang Shenglin, inginer-șef al Guizhou Highway Group, pentru ziarul de stat China Daily.
În prezent, aproape jumătate dintre cele mai înalte 100 de poduri din lume se află în Guizhou.
China’s almost finished building the Huajiang Grand Canyon Bridge in Guizhou, which will be the world’s highest bridge when it opens in June 2025.
It stretches 2,890 meters and hangs 625 meters above the Beipan River, cutting the drive across the canyon from 70 minutes to just… pic.twitter.com/dDfZTDy5ee
Ce trebuie să știi despre podul Canionului Huajiang
Podul Canionului Huajiang va deveni cel mai înalt pod din lume, detronând deținătorul anterior al titlului, Podul Duge, care se află la 565 de metri deasupra solului și este, de asemenea, tot în China.
În ciuda dificultăților asociate construcției la altitudini mari, structura a fost realizată mult înainte de termenul stabilit și a costat aproximativ 283 de milioane de dolari, potrivit publicației Newsweek.
Construcția Podului Canionului Huajiang a început în 2022, în regiunea Guizhou din sud-vestul Chinei. Podul trece peste râul Beipan, aflat la fundul canionului, și reduce timpul de traversare a acestuia de la peste o oră la doar trei minute.
Mamdouh El-Badry, profesor de inginerie civilă la Universitatea din Calgary, a declarat că, în ciuda complexității construirii la o asemenea altitudine, podul a fost finalizat mult mai rapid decât ar fi fost cazul pentru un proiect de această amploare în Occident.
„În alte părți ale lumii, un proiect de această dimensiune ar dura, în mod obișnuit, între cinci și zece ani de la începerea lucrărilor până la finalizare, în funcție de factorii de mediu, politici și logistici. Pentru comparație, viaductul Millau din Franța, unul dintre cele mai înalte din lume, a fost construit în aproximativ trei ani, după mai bine de un deceniu de planificare și obținere a aprobărilor”, a spus El-Badry.
China, în topul celor mai mari poduri din lume
China domină lista celor mai mari poduri din lume și le-a construit pe multe dintre ele mai repede decât țările occidentale.
China are șase dintre cele mai înalte poduri din lume, opt dintre primele zece cele mai înalte și 43 dintre primele 50. În contrast, doar trei poduri din Statele Unite au intrat în topul celor 50 cele mai înalte. Această infrastructură este, de asemenea, răspândită în întreaga țară, nu doar concentrată în jurul marilor orașe.
Acest lucru se datorează parțial geografiei Chinei. Regiunile vestice și sud-vestice ale țării sunt foarte muntoase, iar traversarea unor zone precum Guizhou nu este posibilă cu drumuri tradiționale, ceea ce face necesară construirea unor structuri precum Podul Canionului Huajiang.
Cu toate acestea, El-Badry a spus că abordarea unică a Chinei în ceea ce privește proiectele de construcție de mari dimensiuni a accelerat și mai mult construirea acestora, deoarece se acordă mai puțină atenție unor probleme precum evaluările de mediu și opoziția locală.
„În ultimii 20 de ani, China a adoptat o abordare de sus în jos în ceea ce privește infrastructura, acordând prioritate proiectelor de mari dimensiuni pentru a stimula dezvoltarea economică și conectivitatea regională. Aceasta include investiții masive, mai puține obstacole și procese de aprobare simplificate comparativ cu multe țări occidentale, care se confruntă adesea cu evaluări de mediu îndelungate, incertitudini financiare și opoziție locală, care pot întârzia sau chiar bloca eforturile majore de infrastructură”, a spus El-Badry.
Podul Canionului Huajiang va fi deschis pentru vehicule în iunie Podul Canionului Huajiang este programat să fie deschis pentru utilizarea vehiculelor în iunie 2025.
„Finalizarea Podului Marelui Canion Huajiang va întări legăturile economice dintre Guiyang, Anshun și Qianxinan, promovând integrarea economică regională”, spune Chen Jianlei, vice-director al Departamentului de Transporturi din Guizhou.
Autoritățile chineze speră că acesta va face regiunea Guizhou, care este una dintre cele mai montane din țară, mai accesibilă.
„Acest superproiect ce traversează crăpătura Pământului va demonstra capabilitățile inginerești ale Chinei și va sprijini obiectivul Guizhou de a deveni o destinație turistică de clasă mondială”, a precizat Zhang Shenglin, membru al Congresului Național al Poporului.
Trump numeşte Universitatea Harvard o „glumă” care nu merită subvenţii federale
Preşedintele american Donald Trump a atacat din nou miercuri Universitatea Harvard, calificând-o drept o „glumă” care nu merită subvenţii din partea guvernului american, escaladând războiul dur dintre prestigioasa instituţie şi Casa Albă.
„Harvard este o GLUMĂ care predă ura şi idioţenia şi nu ar mai trebui să primească finanţare federală”, a declarat Trump pe reţeaua sa Truth Social, acuzând universitatea că recrutează în principal „stângişti radicali, idioţi şi oameni cu creier de pasăre”.
„Harvard nu mai poate fi considerat nici măcar un loc decent de învăţare şi nu ar trebui să fie luat în considerare pe nicio listă a marilor universităţi sau colegii din lume”, spune între altele preşedintele dezlănţuit împotriva uneia dintre cele mai respectate instituţii de învăţământ superior din lume, care a avut curajul de a-l înfrunta şi a nu-i lua în considerare cererile, cu riscul pierderii finanţării federale.
Autoritățile ruse l-au reținut pe Alexei Smirnov, guvernator în Kursk la momentul incursiunii ucrainene care l-a pus pe Putin într-o poziție jenantă
Fostul guvernator al regiunii Kursk din Rusia, Alexei Smirnov, a fost reținut miercuri sub supiciunea de fraudă, a relatat agenția de presă de stat TASS, potrivit Reuters.
Smirnov conducea regiunea din vestul Rusiei când trupele ucrainene au pătruns în ea într-o incursiune la scară largă în august 2024, considerată cel mai amplu atac asupra teritoriului rus după invazia nazistă asupra Uniunii Sovietice din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Între timp, forțele ruse au reușit să respingă majoritatea forțelor ucrainene din regiune.
Alexei Smirnov a fost guvernatorul regiunii Kursk în perioada mai-decembrie 2024, când a fost înlocuit de Alexander Khinstein.
Fostul guvernator a fost reținut alături de adjunctul său de la acel moment, Alexei Dedov.
Smirnov dădea asigurări că situația din Kursk este sub control
În primele ore ale incursiunii ucrainene din august 2024, Alexei Smirnov a afirmat în repetate rânduri că situația este sub control, chiar dacă grănicerii ruși au fost luați prin surprindere și au fost lăsați în urmă sau forțați să se retragă.
Câteva zile mai târziu, Smirnov a fost mustrat public de președintele rus Vladimir Putin, în timpul unei reuniuni televizate, pentru că în raportul său s-a concentrat mai degrabă pe situația militară decât pe eforturile pentru sprijinirea civililor din regiunea Kursk.
Ucraina, care intenționa să folosească situația din Kursk ca pârghie în eventuale negocieri, susținea că forțele ruse au fost sprijinite acolo de circa 11.000 de soldați nord-coreeni. Moscova și Phenianul au refuzat să ofere detalii despre prezența militară nord-coreeană din zonă.
Săptămâna trecută, autoritățile regionale susțineau că Moscova este pe punctul de a recăpăta complet controlul în Kursk, recucerind localitatea Guyevo și respingând astfel forțele ucrainene din una dintre ultimele poziții pe care le mai dețineau acolo.
În același timp, forțele ruse au început să câștige teren în regiunea ucraineană Sumî, unde două rachete rusești au lovit centrul orașului chiar în Duminica Floriilor, într-un atac soldat cu moartea a 35 de civili și rănirea altor peste 110, potrivit bilanțului transmis de The Kyiv Independent.
Miercuri, armata rusă a atacat Odesa, oraș-port la Marea Neagră, la o zi după vizita efectuată acolo de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
