Au anulat procedura de divorț și au decis să acorde căsniciei lor încă o șansă. Cei doi actori, care s-au căsătorit în urmă cu aproape 12 ani s-au despărțit în iunie 2015, la doar o zi după a 10-a aniversare a casatoriei. Potrivit presei americane, Ben Affleck ar fi avut o aventură cu bona copiilor săi.
Ben Affleck și Jennifer Garner au rămas însă în relații amicale după despărțire și s-au concentrat pe nevoile copiilor. Procedura de divorț a fost stopată în iulie 2016, deoarece ambii părinți doreau ”să se concentreze asupra binelui copiilor”, potrivit unei surse, care a dezvăluit pentru revista People faptul că actorul a revenit în domiciliul conjugal.
”Jennifer a anulat divorțul. Își dorește cu adevărat să rezolve neînțelegerile cu Ben. Amândoi au decis să acorde căsniciei lor încă o șansă”, a spus aceeași sursă.
”Întotdeauna există o șansă pentru împăcare. Ei doi se iubesc. Își iubesc foarte mult și copiii, iar acei copii își iubesc părinții”, a adăugat sursa.
Cei doi actori au fost fotografiați de multe ori împreună în public în ultimele luni și au organizat o petrecere pentru a marca aniversarea fiului lor Samuel imediat după gala premiilor Oscar din acest an.
Ben Affleck și Jennifer Garner au o relație care a început la jumătatea anului 2004. Cei doi actori s-au căsătorit pe 29 iunie 2005 și au împreună trei copii – Violet, în vârstă de 11 ani, Seraphina, în vârstă de opt ani, și Samuel, în vârstă de cinci ani.
Mai mult, presa de peste ocean vehiculează că Jennifer Garner ar fi însărcinată cu al patrulea copil. Zvonurile nu au fost, încă, confirmate de către cuplu.sursa
Spania, lovită din nou de inundații devastatoare. Sunt victime și sute de persoane evacuate
Ploile torențiale au provocat inundații de proporții în sudul Spaniei. Cel mai rău e în Andalusia și Murcia, scrie stirileprotv.ro.
Autoritățile au fost nevoite să evacueze peste 350 de locuințe, iar o femeie a fost găsită fără viață.
În multe locuri, râurile au ieșit din matcă și au provocat un dezastru.
Drumuri importante au fost închise circulației. Una dintre cele mai afectate rute este autostrada care leagă Cadiz de Sevilla. Autoritățile rămân în alertă.
Ploile continuă în 11 regiuni din Spania, inclusiv în insulele Canare.
În Málaga, mai multe școli au suspendat cursurile pentru a-i proteja pe elevi.
Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa după ce sudul Spaniei a fost lovit de ploi torenţiale şi de inundaţii, a relatat marţi agenţia de ştiri Europa Press, citată de DPA.
Echipele de intervenţie au descoperit un cadavru în apropierea oraşului Sevilla, după ce doi soţi au fost daţi dispăruţi în acea zonă.
Trupul a fost identificat ulterior ca fiind cel al soţiei date dispărute, a precizat Europa Press, citând poliţia şi departamentul de pompieri.
Cei doi soţi se deplasau marţi dimineaţă către locul de muncă într-un vehicul off-road, când un râu situat la nord de Sevilla s-a revărsat, iar vehiculul a fost luat de ape, au mai precizat autorităţile spaniole.
Autovehiculul a fost găsit, iar trupul femeii a fost localizat ulterior în tufişuri, la o distanţă de 400 de metri de vehicul, a declarat Francisco Toscano, reprezentantul guvernului central din Sevilla.
Operaţiunea de căutare a bărbatului va continua miercuri.
Un biciclist este de asemenea dat dispărut, potrivit cotidianului El País.
Mai multe drumuri au fost blocate, iar traficul feroviar a fost parţial suspendat în regiune din cauza inundaţiilor.
Sute de persoane au fost evacuate
Sute de persoane au fost evacuate ca măsură de precauţie din cauza nivelurilor ridicate ale râurilor, inclusiv în localitatea Cártama, în apropiere de Malaga.
Sute de persoane au fost salvate din inundaţii în regiunea Murcia din sud-estul Spaniei, potrivit Europa Press.
În imaginile difuzate de postul public de televiziune RTVE pot fi văzute autovehicule care sunt luate de ape în urma inundaţiilor.
Unele dintre aceste imagini amintesc de inundaţiile devastatoare care au lovit estul Spaniei în luna octombrie a anului trecut şi care s-au soldat cu peste 230 de decese.
Von der Leyen, despre o nouă ordine mondială în următorii ani: Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Europa
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a schiţat marţi patru priorităţi-cheie pentru apărarea europeană, avertizând că se prefigurează o nouă ordine mondială care se va instala „din a doua jumătate a acestui deceniu”, scrie stirileprotv.ro.
Europa trebuie să fie pregătită pentru a face faţă schimbării „inevitabile” reînarmându-se şi dezvoltând capacităţi pentru a avea o descurajare credibilă, a mai transmis von der Layen. Ea a avertizat în context că Rusia se pregăteşte de o viitoare de confruntare cu democraţiile europene, în timp ce Statele Unite, „cel mai vechi partener al Europei”, îşi îndreaptă atenţia către regiunea Indo-Pacific.
Preşedinta Comisiei Europene a ţinut marţi un discurs la Academia Militară Regală Daneză din Copenhaga, în prezenţa premierului Mette Frederiksen, ocazie cu care a lăudat planurile ţării de a-şi creşte cheltuielile de apărare şi a dat asigurări Danemarcei că are sprijinul executivului UE în conflictul său tot mai intens cu preşedintele american Donald Trump cu privire la Groenlanda.
„Danemarca este foarte conştientă de propria securitate şi de propriile ameninţări. Nu în ultimul rând din cauza geografiei sale unice şi strategice. Dar şi din cauza evenimentelor recente: Mă refer, desigur, la războiul în curs din Ucraina şi la conflictele din alte teatre de operaţiuni. Dar şi la atacurile repetate şi continue asupra infrastructurii critice din Marea Baltică. Şi, desigur, din cauza competiţiei continue pentru influenţă în regiunea arctică, inclusiv în Groenlanda. Pentru toţi locuitorii Groenlandei – şi ai Danemarcei în ansamblu – vreau să fie clar că Europa va susţine întotdeauna suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi în acest context complex, salut decizia prim-ministrului de a creşte cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB în următorii doi ani. Acesta este un adevărat leadership”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, potrivit News.ro.
Condiția la care nu renunță Putin nici după discuția cu Trump: Ce vrea pentru a pune capăt războiului
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au convenit marţi asupra unui armistiţiu ruso-ucrainean limitat la infrastructura energetică, scrie stirileprotv.ro.
Însă mult aşteptata lor convorbire telefonică s-a încheiat fără un progres major către un veritabil acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina, relatează AFP, Reuters şi EFE.
Kremlinul şi Casa Albă au transmis fiecare comunicate despre convorbirea celor doi preşedinţi.
Potrivit Casei Albe, Putin şi Trump au convenit asupra începerii unor negocieri tehnice pentru un armistiţiu maritim în Marea Neagră, pentru o încetare a focului deplină şi pentru a ajunge în final la o pace permanentă, iar aceste negocieri vor începe „imediat” şi vor avea loc în Orientul Mijlociu.
„Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Ei au subliniat de asemenea necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale dintre SUA şi Rusia. Banii şi sângele pe care Ucraina şi Rusia le-au irosit în acest război putea fi investite mai bine pentru nevoile popoarelor lor”, se arată în comunicatul Casei Albe.
De asemenea, Trump şi Putin „au discutat pe larg despre Orientul Mijlociu ca regiune de potenţială cooperare pentru prevenirea unor conflicte viitoare. În plus, ei au abordat necesitatea încetării proliferării armelor strategice (…) Amândoi au fost de acord că Iranul nu ar trebui să aibă vreodată capacitatea de a distruge Israelul”, mai menţionează preşedinţia SUA, referindu-se aici la programul nuclear iranian.
De partea sa, Kremlinul a transmis că Putin a acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei pentru 30 de zile şi a descris discuţia celor doi preşedinţi drept „detaliată şi sinceră”.
Totuşi, în cele din urmă Putin nu a acceptat armistiţiul global de 30 de zile propus în comun de SUA şi Ucraina, el reafirmând temerile sale că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-şi reface capacităţile, atât în ce priveşte mobilizarea de noi soldaţi cât şi dotarea cu noi echipamente de luptă. Preşedintele rus a condiţionat un armistiţiu global de încetarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de informaţii.
Putin a reafirmat de asemenea condiţiile sale deja enunţate pentru o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina, şi anume ca aceasta să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO, Rusia să controleze toate cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică, iar dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată.
În plus, el a transmis clar că doreşte relaxarea sancţiunilor occidentale impuse Rusiei şi organizarea de alegeri prezidenţiale în Ucraina, alegeri despre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski subliniază că nu se pot desfăşura atât timp cât este în vigoare legea marţială necesară în condiţii de război.
Putin a acceptat de asemenea ca Rusia şi Ucraina să facă un schimb a câte 175 de prizonieri de război şi a „răspuns constructiv” unei iniţiative a lui Trump de protejare a navigaţiei comerciale în Marea Neagră, referire la exporturile ucrainene de cereale, aspect precizat şi de Casa Albă şi care va face obiectul negocierilor ce vor începe în Orientul Mijlociu.
Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung”, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.
sursa