VIDEO! Poliția din Florida surprinde imagini cu inundațiile de la uraganul Milton!

Un bărbat a recunoscut că și-a împușcat mortal fiica în vârstă de 14 ani pentru că nu era de acord cu videoclipurile pe care le posta pe TikTok. Familia se mutase recent în Pakistan, după 25 de ani petrecuți în SUA, potrivit BBC citat de digi24.ro.

Anwar ul-Haq, tatăl victimei, care are cetățenie americană, a declarat inițial anchetatorilor că atacul a fost comis de bărbați necunoscuți. Însă, după o investigație mai amănunțită, bărbatul a mărturisit că nu era de acord cu activitatea fiicei sale, Hira, pe rețelele sociale, motiv pentru care a ales să o omoare. Familia victimei, care a trăit 25 de ani în Statele Unite, s-a mutat recent în Pakistan. Fata începuse să posteze pe TikTok înainte de a se întoarce în țara natală a părinților săi, iar tatăl considerase „nepotrivite” postările sale. Poliția a declarat că investighează toate pistele, inclusiv posibilitatea unei crime de onoare, un fenomen des întâlnit în Pakistan.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, sute de femei sunt ucise anual în Pakistan în așa-numitele „crime de onoare”, comise de membri ai familiei care consideră că victimele au adus rușine asupra acesteia. În cazul Hirei, autoritățile spun că familia avea obiecții față de stilul său de viață, îmbrăcămintea ei și cercurile sociale din care făcea parte. Atât tatăl victimei cât și unchiul său, care l-a ajutat pe bărbat să comită crima, au fost arestați. Dacă ancheta va stabili că este vorba despre o crimă de onoare, cei responsabili riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață, o schimbare de lege adoptată în 2016 de guvernul pakistanez. În trecut, autorii acestor crime puteau evita pedeapsa dacă erau iertați de familia victimei. Acesta nu este un caz izolat. În 2023, un tribunal italian a condamnat un cuplu pakistanez la închisoare pe viață pentru uciderea fiicei lor de 18 ani, care refuzase o căsătorie aranjată. De asemenea, fratele celebrei vedete pakistaneze de pe rețelele sociale, Qandeel Baloch, a fost achitat în urma unui apel după ce, inițial, fusese condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea femeii în anul 2016. Bărbatul a susținut că a comis crima pentru că sora sa adusese rușine familiei.

Temuta mega-închisoare care a pus capăt anilor de dominație brutală a bandelor din El Salvador și a privat de drepturi mii dintre cei mai violenți criminali marchează în această săptămână doi ani de funcționare, scrie stirileprotv.ro.

CECOT (Centrul pentru Izolarea Terorismului) este o închisoare de maximă securitate construită acum doi ani de guvernul salvadorian pentru a încarcera membrii de rang înalt ai celor mai violente bande din țară.

Ascunsă în mijlocul pustietății, închisoarea, cunoscută sub numele de „Alcatrazul Americii Centrale,” se ridică drept simbolul suprem al represiunii dure împotriva criminalității, inițiate de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele.

Supranumită „o gaură neagră a drepturilor omului” de către critici, controversata închisoare a fost condamnată pe scară largă pentru presupusa ignorare a drepturilor internaționale ale deținuților.

Miguel Sarre, fost membru al Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii, a criticat închisoarea drept „o groapă de beton și oțel”. El a avertizat în mod sinistru că închisoarea a devenit efectiv un loc de aruncare a deținuților, fără eliberări până în prezent – echivalentul unei „pedepse cu moartea deghizate.”

Totuși, într-o țară măcinată de bande violente precum Mara Salvatrucha (MS-13) și temutele facțiuni ale Barrio 18, abordarea dură a lui Bukele l-a transformat într-un erou național.

Pentru mulți salvadorieni, închisoarea de maximă securitate nu este o rușine, ci un simbol al siguranței și speranței, alimentând popularitatea uriașă și dominația politică a președintelui.

Directorul CECOT, Belarmino García, a declarat anul trecut că această unitate, care poate găzdui până la 40.000 de deținuți, „adăpostește criminali în serie. Acești criminali în serie și-au pierdut toate drepturile.”

Un deținut care execută o pedeapsă uluitoare de 1.500 de ani pentru presupusa implicare în peste 500 de crime, răpiri și extorcări, și-a petrecut ultimii doi ani în CECOT, unde condițiile sunt la fel de dure ca și crimele de care este acuzat.

Luminile din celule nu se sting niciodată – rămân aprinse 24 de ore pe zi.

Deținuții sunt obligați să doarmă pe plăci metalice goale, fără saltele care să le ofere confort. Igiena este la fel de sumbră, prizonierii spălându-se dintr-un lighean cu apă în celule aglomerate cu peste 40 de oameni.

Chiar și utilizarea toaletei nu oferă nicio intimitate, fiind complet expusă ofițerilor militari și de poliție care stau la doar doi metri distanță. Regimul este nemilos.

Membrii bandelor petrec 23 de ore și jumătate închiși în celulele lor supraaglomerate, cu doar 30 de minute pentru a se întinde – legați cu lanțuri în mijlocul coridorului. Fără aer curat, fără vizite și fără scăpare din monotonia dureroasă a încarcerării lor.

Pentru mulți, aceasta este o viață fără sfârșit – o existență concepută pentru a frânge chiar și cei mai înrăiți criminali.

În celule, temperatura poate ajunge la 35°C în timpul zilei, iar sursele de ventilație sunt inexistente.

Imaginile impresionante surprinse din interiorul complexului arată frecvent deținuți fără cămașă, purtând doar pantaloni scurți albi, încercând să se răcorească.

Oamenii de ştiinţă au descoperit o planetă din categoria „super-Terra” care ar putea deţine condiţiile potrivite pentru a întreţine viaţa, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, informează DPA citat de stirileprotv.ro.

Acea exoplanetă – o planetă aflată în afara Sistemului Solar – are o masă de şase ori mai mare decât cea a Pământului şi orbitează în „zona locuibilă” din jurul unei stele similare cu Soarele nostru, la 20 de ani-lumină de sistemul nostru solar.

Evoluţia ei în acea zonă înseamnă că planeta nou descoperită, ce a fost denumită HD 20794 d, se află la o distanţă potrivită de stea pentru ca apa să existe pe suprafaţa ei, însă deoarece acea distanţă se modifică de-a lungul orbitei sale mai degrabă eliptice decât circulare, cercetătorii consideră că deocamdată este prea devreme pentru a spune dacă acea exoplanetă poate să întreţină viaţa.

Michael Cretignier, asistent postdoctoral de cercetare la Facultatea de Fizică a Universităţii Oxford, a identificat pentru prima dată un posibil semnal al existenţei exoplanetei în anul 2022 atunci când analiza date arhivate înregistrate de spectrograful High Accuracy Radial Velocity Planet Searcher din cadrul Observatorului La Silla din Chile.

Cercetători dintr-o echipă internaţională au analizat apoi datele obţinute pe parcursul a două decenii de observare pentru a confirma descoperirea.

Planeta HD 20794 d va juca un rol esențial pentru viitoarele misiuni spațiale

„Am lucrat la analiza datelor mai mulţi ani, analizându-le gradual şi eliminând orice posibile surse de contaminare”, a declarat Michael Cretignier.

„Pentru mine, a fost bineînţeles o bucurie uriaşă atunci când am putut să confirmăm existenţa planetei. A fost şi un sentiment de uşurare, întrucât semnalul original se afla la marginea limitei de detectare a spectrografului, aşadar a fost greu să fim pe deplin convinşi la acea vreme dacă semnalul era real sau nu. În mod captivant, proximitatea ei faţă de noi (20 de ani-lumină) înseamnă că există o speranţă pentru viitoare misiuni spaţiale care să obţină o imagine a planetei”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea acestei exoplanete, pe care o consideră „un studiu de caz nepreţuit” pentru proiectele spaţiale care încearcă să detecteze semne de viaţă în afara Sistemului Solar.

„Prin localizarea ei în zona locuibilă şi proximitatea sa relativă faţă de Terra, această planetă ar putea juca un rol esenţial pentru misiunile viitoare ce vor caracteriza atmosferele exoplanetelor pentru a căuta biosemnături care să indice existenţa potenţială a vieţii”, a declarat Michael Cretignier.

Studiul care detaliază descoperirea acestei exoplanete a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.