SUA nu vor semna declarația G7 de condamnare a atacului rusesc asupra orașului Sumî din Ucraina

15/04/2025

News

Statele Unite ale Americii au decis să nu se alăture declarației comune a Grupului celor Șapte (G7), care urma să condamne atacul rusesc asupra orașului Sumî, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, ce citează surse familiare cu corespondența diplomatică dintre statele membre.

Administrația președintelui american Donald Trump a informat aliații din G7 că nu va susține textul propus de declarație, argumentând că Washingtonul dorește să mențină „spațiul necesar pentru negocieri de pace”.

Canada, care deține în prezent președinția rotativă a G7, a transmis celorlalte state-membre că, fără susținerea Statelor Unite, emiterea unei declarații comune nu este posibilă.

Potrivit Bloomberg, proiectul de declarație califica atacul asupra Sumî drept o dovadă a intenției Rusiei de a continua ostilitățile în Ucraina. Documentul nu a fost însă oficializat din cauza opoziției americane.

Atacul a avut loc pe 13 aprilie, când două rachete „Iskander-M” au lovit orașul ucrainean Sumî.

Ministerul rus al Apărării a declarat că ținta vizată a fost un punct de întâlnire al comandanților ucraineni ai grupului tactic „Seversk”, iar în urma loviturii ar fi fost eliminați peste 60 de militari ucraineni.

Autoritățile locale ucrainene au anunțat însă un bilanț diferit: 35 de persoane au murit și alte 125 au fost rănite în atac. Printre victime se numără și colonelul Iuri Iula, fost adjunct al comandantului Brigăzii 26 Artilerie.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o „reacție fermă din partea comunității internaționale”, iar lideri din mai multe țări, printre care președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat atacul și au cerut Rusiei o încetare totală a focului.

Macron a criticat și lipsa de cooperare a Moscovei cu eforturile diplomatice inițiate de președintele Trump. Acesta din urmă a declarat presei că atacul a fost „oribil” și că i s-a transmis că „a fost o greșeală”.

În Ucraina, atacul a generat și o controversă internă. Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, l-a acuzat pe șeful administrației militare din Sumî, Volodimir Artiuh, pentru organizarea unei ceremonii de decorare a militarilor, care ar fi putut contribui la identificarea țintei. Artiuh a recunoscut că evenimentul a avut loc, dar a negat că l-ar fi organizat.

În urma criticilor, inclusiv din partea deputatei Mariana Bezuhla, președintele Zelenski a decis demiterea lui Artiuh pe 15 aprilie, decizie susținută și de Guvern.

Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu victimelor.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cinci noi poduri vor lega România și Moldova. Primul va fi „Podul de Flori” de la Ungheni

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.

O companie de publicitate cere Primăriei Capitalei un prejudiciu de 66 milioane de euro

Operatorul de publicitate EpaMedia solicită un prejudiciu de peste 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău. Despre aceasta scrie consilierul municipal al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, pe pagina sa de Facebook. Consilierul solicită edilului Ion Ceban și viceprimarului Ilie Ceban convocarea urgentă a Consiliului municipal Chișinău, ca să prezinte informații la acest subiect, transmite IPN.

Victor Chironda susține că a primit o notificare de arbitraj de la compania de publicitate EpaMedia și o notă informativă emisă de Direcția Asistență juridică a primăriei. Motivul invocat în act este că Primăria nu și-a îndeplinit obligațiile conform unui contract de parteneriat public-privat, încheiat în 2017 între municipalitate și operatorul de publicitare, care solicită, în consecință, achitarea unui prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

Contractul prevedea construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public, cheltuielile fiind pe seama companiei de publicitate. La rândul său, primăria era obligată să pună la dispoziția investitorului locații pentru 1850 de panouri de reclamă.

Potrivit lui Victor Chironda, deși demersurile companiei către primărie au început în noiembrie 2024, despre această solicitare de arbitraj, consilierilor municipali li se comunică abia la 22 aprilie, când e data limită de desemnare a unui arbitru din partea autorității publice.