Submarinul dispărut în Atlantic. Un telefon primit în ultima clipă a întors din drum un pasager, care urma să exploreze epava Titanicului. Mesajul bărbatului

Echipele de căutare americane şi canadiene sunt într-o cursă contracronometru pentru a găsi submarinul turistic dispărut duminică, în timp ce se scufunda spre epava Titanicului. Contactul cu micul submersibil, unicat în lume, s-a pierdut după aproximativ o oră şi 45 de minute de la plecare. La bord sunt cinci persoane, între care un miliardar britanic, iar rezervele de oxigen ajung pentru 70 de ore, relatează BBC şi Reuters. Între timp, David Concannon, un avocat pasionat de scufundări cu o experienţă de aproape 40 de ani, spune că a scăpat la limită: urma să fie, la rândul lui, la bordul submarinului dispărut în Atlantic.

Filmul dispariţiei din Oceanul Atlantic. Submarinul explora epava Titanicului

Nave şi avioane americane şi canadiene au căutat luni un submarin dispărut cu mai bine de o zi în urmă în largul coastelor din sud-estul Canadei, în timp ce ducea turişti să exploreze epava Titanicului. Operaţiunea de salvare a continuat şi pe timpul nopţii în mijlocul Atlanticului, dar până în prezent nu există niciun indiciu despre submarin, scrie Observator, conform surselor citate. 

De profesie avocat, David Concannon a fost mereu pasionat de scufundări. A început să exploreze adâncurile de la 14 ani, iar la finalul anilor ’80 era deja profesionist. După dispariţia submarinului Titan, acesta a postat pe reţelele de socializare un mesaj în care anunţă că ar fi putut fi în aceeaşi situaţie ca cei căutaţi acum de autorităţile americane şi canadiene.

„Dragi prieteni, aşa cum am mai spus, trebuia să fac parte din această expediţie, dar am fost nevoit să anulez pentru a participa la o întâlnire urgentă cu un client. Noaptea trecută, mi-a fost cerut ajutorul pentru a participa la căutări. Am fost de acord fără nicio ezitare. Ştiu că sunteţi îngrijoraţi pentru siguranţa mea şi a celor din apă, dar vă rog să nu mă contactaţi în aceste momente critice. Interferaţi cele mai importante comunicaţii care trebuie făcute acum. Vă mulţumesc!”, a scris el, potrivit Mirror.

Agenţiile guvernamentale, marinele militare ale celor două ţări şi companiile comerciale specializate în scufundări la mare adâncime contribuie la operaţiunea de salvare. Se estimează că începând de luni după-amiază, cei cinci oameni de la bord mai aveau aproximativ patru zile de oxigen. Printre aceştia se numără şi omul de afaceri şi exploratorul britanic Hamish Harding. „În momentul de faţă, ne concentrăm pe aducerea în zonă a cât mai multor capacităţi”, a declarat într-o conferinţă de presă contraamiralul John Mauger de la Paza de Coastă a SUA.

Avioane militare, un submarin şi geamanduri sonar au fost folosite până acum în căutarea navei. Epava Titanicului se află la aproximativ 700 km sud de St John’s, Newfoundland, dar misiunea de salvare este condusă din Boston, Massachusetts. Contraamiralul Mauger a precizat că zona în care au loc căutările este „îndepărtată”, ceea ce face ca operaţiunile să fie dificile. La aceasta se adaugă şi faptul că vizibilitatea se pierde rapid sub suprafaţa apei, deoarece lumina nu poate pătrunde prea mult.

Expediţia a pornit în larg vineri, iar prima scufundare a fost stabilită pentru duminică dimineaţa. Navele şi avioanele americane şi canadiene au împânzit zona aflată la 1.450 km est de Cape Cod, unele dintre ele lansând balize sonar care pot monitoriza până la o adâncime de 3.962 de metri, a explicat luni reporterilor contraamiralul John Mauger, de la Paza de Coastă a SUA. „Desfăşurăm toate mijloacele disponibile pentru a ne asigura că putem localiza ambarcaţiunea şi salva persoanele aflate la bord”, a mai spus el. 

Cine se afla la bordul submarinului dispărut

Paza de coastă americană a declarat că la bordul submarinului Titan se aflau un pilot şi patru pasageri, iar nava are capacitatea de a sta sub apă timp de 96 de ore, dar nu este clar dacă se afla încă sub apă sau dacă ieşise la suprafaţă şi nu putea comunica, precizează Reuters. Paza de Coastă americană a precizat anterior pe Twitter că o navă de cercetare aflată la suprafaţă – Polar Prince – a pierdut contactul cu submarinul, numit Titan, la o oră şi 45 de minute după ce a început să se scufunde spre locul unde se află epava Titanicului, duminică dimineaţă.

Pentru a vizita epava Titanicului, pasagerii urcă în Titan, submersibilul de cinci persoane, care are nevoie de două ore pentru a coborî aproximativ 3.800 m până la Titanic. Polar Prince a efectuat luni seara o căutare la suprafaţă a submarinului. Această navă este folosită pentru a transporta submersibilele la locul epavei şi a fost nava de sprijin în expediţia turistică de duminică.

Ambarcaţiunea dispărută este submersibilul Titan al firmei de turism OceanGate, la bordul căruia a călătorit anul trecut şi jurnalistul David Pogue de la CBS pentru a ajunge la epava Titanicului. El a declarat pentru BBC că atunci când nava de sprijin se află direct deasupra submarinului, se pot trimite mesaje scurte între cele două. În caz contrar, comunicarea prin GPS sau sisteme radio nu este disponibilă, deoarece nu funcţionează sub apă. Pogue spune că, de asemenea, nu este posibil ca cei aflaţi la bordul submarinului să iasă singuri din submersibil, deoarece sunt încuiaţi înăuntru cu şuruburi aplicate din exterior.

În afară de britanicul Hamish Harding, omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood şi fiul său, Suleman, se aflau, de asemenea, la bord, a precizat familia acestora într-un comunicat. Fiul vitreg al lui Harding a scris pe Facebook că exploratorul a „dispărut pe submarin” şi a cerut „gânduri şi rugăciuni” pentru el. Fiul vitreg a eliminat ulterior postarea, invocând respectul pentru intimitatea familiei. După ce duminică Harding însuşi postase pe Facebook că se va afla la bordul submarinului, nu au mai existat alte postări din partea sa.

Submersibilul Titan: biletul costă 250.000 de dolari

Site-ul OceanGate descrie cele trei submersibile pe care le deţine şi doar Titan este capabil să se scufunde la o adâncime suficientă pentru a ajunge la epava Titanicului. Submersibilul cântăreşte 10.432 kg şi, potrivit site-ului, poate ajunge la adâncimi de până la 4.000 de metri. Biletele costă 250.000 de dolari pentru o excursie de opt zile care include scufundări la epava aflată la o adâncime de 3.800 m. Compania prezintă călătoria de opt zile cu submersibilul său din fibră de carbon ca fiind „o şansă de a ieşi din viaţa de zi cu zi şi de a descoperi ceva cu adevărat extraordinar”.

Duminică, miliardarul Hamish Harding a declarat pe reţelele sociale că este „mândru să anunţe în sfârşit” că se va afla la bordul misiunii către epava Titanicului – dar a adăugat că, din cauza „celei mai grele ierni din Newfoundland din ultimii 40 de ani, această misiune va fi probabil prima şi singura misiune cu echipaj uman către Titanic în 2023”. El a scris mai târziu: „Tocmai s-a deschis o fereastră meteo şi vom încerca o scufundare mâine”.

Călătoria porneşte din St John’s, în Newfoundland, iar fiecare scufundare completă la epavă, inclusiv coborârea şi urcarea, ar dura aproximativ opt ore.

Titanicul, care a fost cel mai mare vas al vremii sale, a lovit un aisberg în timpul călătoriei inaugurale de la Southampton la New York în 1912. Din cei 2.200 de pasageri şi membri ai echipajului aflaţi la bord, peste 1.500 au murit. Epava sa a fost explorată pe scară largă de când a fost descoperită în 1985. Este împărţită în două părţi, cu prova şi pupa separate de aproximativ 2.600 de metri. Un câmp imens de resturi înconjoară nava spartă.

Luna trecută, a fost creată prima scanare digitală în mărime naturală a epavei cu ajutorul cartografiei de mare adâncime. Scanarea arată atât scara navei, cât şi unele detalii minuscule, cum ar fi numărul de serie de pe una dintre elice.

Grup infracțional specializat în escrocherii, deconspirat de oamenii legii. Prin înșelăciune și abuz de încredere au însușit sume mari de bani

Polițiștii și procurorii din Bălți au deconspirat activitatea unui grup infracțional specializat în escrocherii, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Trei bărbați de 24, 26 și 28 de ani, prin înșelăciune și abuz de încredere, au însușit sume mari de bani de la un bărbat de 48 de ani din Bălți.

Acesta a sesizat poliția precum că a fost telefonat de persoane necunoscute cu pretextul că din diferite instituții financiare au fost perfectate credite din numele lui, iar pentru a le închide, bărbatul a fost impus să transfere bani pe un cont bancar.

Prejudiciul cauzat a fost estimat la peste 222 000 de lei.

În urma măsurilor operative întreprinse, polițiștii au reținut suspecții, iar la unul dintre ei au fost depistați 50 000 de lei.

Aceştia au fost reținuți pentru 72 de ore, iar pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru escrocherie.

Conform legislației, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de până la 5 ani.

Poliția atenționează repetat cetățenii să nu ofere bani și datele personale persoanelor necunoscute.

Țara în care doctorițele și profesoarele sunt obligate să se prostitueze ca să supraviețuiască

Lovitura de stat și războiul civil care a urmat au distrus economia statului Myanmar, iar aproape jumătate din populația țării a ajuns să trăiască în sărăcie. Dezastrul a împins o nouă generație de femei din câmpul muncii înspre prostituție: doctorițe, profesoare, asistente și alte femei cu o educație profesională sunt obligate să își vândă corpul ca să supraviețuiască, scrie The New York Times.

Este greu de monitorizat câte femei sunt implicate în această activitate, dar prezența lucrătoarele sexuale pe străzile orașelor din Myanmar este tot mai evidentă. În interviurile realizate de NYT, șase femei – patru femei cu pregătire profesională care au apelat la prostituție și două activiste pentru drepturile femeilor – au spus că tot mai multe femei educate își vând sexul ca să își câștige existența. După lovitura de stat din februarie 2021, atunci când armata a preluat conducerea statului, femeile s-au aflat în fruntea protestelor în Myanmar. Ele au mărșăluit pe străzi și și-au agățat sarongurile pe sârmă ca să îi oprească pe soldați, folosindu-se de o superstiție birmană bazată pe credințe budiste potrivit căreia să atingi sau să treci pe sub hainele intime ale unei femei aduce ghinion – de aici și denumirea de Revoluția Sarong.

A apărut atunci un licăr de speranță în legătură cu desființarea patriarhiei profund ancorate în societatea Myanmarului. Dar creșterea alarmantă a cazurilor de prostituție reprezintă o nouă lovitură pentru femei, care au fost abuzate sexual de armată timp de decenii. Între timp, speranța că suferința poporului ar putea lua sfârșit în curând s-a evaporat. Junta militară a pierdut mult teren în fața rebelilor, dar controlează în continuare orașele principale din Myanmar, acolo unde prostituția este în ascensiune în bordeluri, barurile de karaoke, cluburile de noapte și hoteluri.

După șapte ani de medicină, May își împlinise în sfârșit visul de a deveni doctor. Dar la doar o lună după ce a absolvit facultatea și și-a găsit un loc de muncă, speranțele ei s-au năruit. Armata a preluat puterea în Myanmar, iar economia țării, care deja suferea după anii de pandemie, a început să se clatine. Prețurile au explodat și salariul lui May – care era echivalentul a 415 dolari pe lună – s-a evaporat rapid. Tatăl ei suferea de o boală de rinichi și May a devenit din ce în ce mai disperată. Atunci le-a întâlnit pentru prima oară pe fetele care ieșeau la întâlniri cu bărbați pentru bani. Făceau de două ori mai mulți bani decât May. Câștigurile erau promițătoare, chiar dacă însemna că va trebui să facă sex cu bărbați străini. „Este dificil să accepți că în ciuda anilor mei de studiu pentru a deveni doctor, acum fac acest tip de muncă doar ca să îmi câștig existența”, a spus May (26 de ani), care a lucrat ca prostituată de mai bine de un an în Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar.

La fel ca celelalte femei intervievate, May a cerut ca numele ei complet să nu fie publicat, întrucât familia ei nu știe cum își câștigă ea banii, iar prostituția este ilegală în Myanmar. Zar era asistentă într-un spital privat din Mandalay care a fost închis de junta militară pentru că doctorii care lucrau acolo s-au alăturat protestatarilor. O prietenă i-a oferit o altă cale de a face bani – calea prostituției. Înainte de prima zi de muncă, Zar (25 de ani) a spus că s-a uitat la filme pornografice ca să își dea seama ce va trebui să facă. Primul ei client a fost un bărbat chinez care arăta de 40 de ani și vorbea foarte puțină birmană și nu știa deloc engleză. La un moment dat, el a încercat să facă sex fără prezervativ, dar Zar a insistat că trebuie să îl folosească.

„A durat în jur de 20 de minute, dar pentru mine a părut o eternitate”, a povestit Zar. „A fost pură suferință.” Într-o singură noapte, Zar a câștigat 80 de dolari, bani pe care îi câștiga înainte într-o lună de zile. „Mă simt puțin rușinată să fac munca asta”, a spus Zar. „Nu îmi oferă vreo plăcere, este doar o necesitate.” Disperarea le forțează pe femei să încalce legea și să își vândă trupul. Cele care sunt prinse de poliție trebuie de multe ori să plătească mită ca să fie eliberate, ceea ce adaugă încă un nivel de risc. Myanmar, un stat cu o populație de 55 de milioane de oameni, are o istorie lungă de regimuri militare. Atunci când a venit la putere un guvern democratic, în 2011, clasa de mijloc a început să prospere. Acum, numărul de persoane din acest grup s-a redus cu 50%, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În Mandalay, Su lucra ca doctor și făcea parte din comunitate. Ea a povestit despre vacanțe în Singapore, India și Nepal și ieșiri în oraș la cină cu prietenii. După lovitura de stat, prețurile unor produse de bază precum ouă și pastă de dinți s-a triplat. Ea a fost nevoită să își risipească toate economiile și să ia masa mai rar. Costul unei mese obișnuite a crescut cu peste 160% față de cum era înainte, potrivit datelor unui centru internațional de cercetare. În 2023, Su (28 de ani) a fost nevoită să trimită poze cu ea dezbrăcată unei patroane de bordel care i-a făcut legătura cu clienții.

Când are o întâlnire cu un client, părinții lui Su cred că ea lucrează în tura de noapte la spital. „Am vrut să fiu o pediatră și să ajut copiii, dar lovitura de stat și situația financiară a familiei mele nu mi-au lăsat nicio altă opțiune”, a spus Su. „Este departe de viața la care visam.” Fabricile de haine erau cândva colacul de salvare al multor femei din satele din Myanmar și ar fi oferit 1,6 milioane de joburi până în 2026, potrivit estimărilor. Multe dintre ele sunt acum închise, iar companiile care le dețineau au plecat din Myanmar după lovitura de stat. Mya (25 de ani) a spus că a încercat să își găsească de lucru într-o astfel de fabrică, după ce soțul ei a fost împușcat și ucis de soldați în timpul protestelor din 2021. Dar nimeni nu angajează. Mya a fost nevoită să vândă tot ce avea de valoare și a apelat la prostituție ca să își susțină fiica de trei ani. „Oameni s-ar putea să mă judece, dar ei nu înțeleg cum este să își fie foame, să privești cum copilului tău i se face foame și să nu ai nimic”, a spus Mya. „În fiecare zi mă rog pentru o cale de salvare.”

Mascații Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP vor desfășura mâine exerciții tactice în sudul țării

Poliția Naționalǎ informeazǎ cǎ, mâine, mascații Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP vor desfășura exerciții tactice în sudul țării, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Aceste instruiri fac parte din planul de acțiuni al instituției și sunt organizate periodic în vederea perfecționării abilitaților de intervenție ale mascaților.

Vă îndemnăm să vă păstrați calmul și să vă informați doar din surse oficiale, pentru a nu răspândi informații eronate în spațiul public.

Un pescar din Tunisia a prins un bebeluș mort. Fenomen e tot mai des întâlnit
Articolul anterior
Luptă pentru a învinge definitiv boala! Surpriză frumoasă pentru polițista din Criuleni, din partea prietenilor și colegilor de muncă
Articolul următor