Summit NATO pe fundal de amenințări: o evaluare a forțelor nucleare ale Rusiei

Urgența unui summit NATO – care va avea loc joi 24 martie la Bruxelles cu participarea lui Joe Biden – era evidentă de multă vreme, mai ales pe fundalul îngrijorătoarei retorici a Kremlinului, care constă în amintirea repetată a faptului că Rusia este o putere nucleară… ceea ce l-a făcut pe ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, să reamintească recent la rândul său că și UE – prin intermediul Franței – este tot o putere nucleară.

NATO-Russia Council meeting ends with no new talks scheduled

Îngrijorarea occidentală nu plutește însă numai în jurul armelor nucleare, ci și al celor chimice și biologice, iar Joe Biden și-a exprimat deja temerile în această privință. La sfârșitul lunii februarie, de altfel, Putin a ordonat ca forțele nucleare ale Rusiei să fie puse în stare de alertă. Se pune astfel întrebarea în ce constau structurile nucleare militare ale Rusiei și care este capacitatea lor reală de distrugere.

Rusia a moștenit aproximativ 35.000 de arme nucleare, altfel zis, majoritatea arsenalului fostei URSS, care de altfel constituie actualmente majoritatea armamentului nuclear de pe planetă. Cu totul, aproximativ 90% din armamentul nuclear de pe planetă este posedat de Rusia și SUA.

Pentru a trece acum la cifre precise: cifrele acceptate la nivel internațional (potrivit The Federation of American Scientists) spun că Rusia este cea care conduce, cu 6.200 de rachete nucleare. Statele Unite au în mod oficial 5.600, France are 290, iar Marea Britanie 225.

Când se ajunge la rachetele balistice intercontinentale, Rusia are 1.456 focoase disponibile pentru 527 de rachete, care pot fi lansate din avion sau din submarin.

Potrivit tratatului START de reducere a armamentului, care a fost extins cu încă 5 ani în ianuarie 2021, Moscova se limitează la 1.550 de focoase. SUA au, la rândul lor, 1.357 focoase instalate pe 665 de rachete. Sigur, cum era de așteptat, estimări independente pun arsenalul rusesc autentic, nedeclarat, pe o scară mult mai mare.

În urmă cu trei decenii, în momentul căderii URSS-ului, rachetele nucleare erau instalate în locații împrăștiate pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Atunci când Ucraina, Bielorusia și Kazahstanul au devenit state independente de Rusia, ele s-au angajat prin tratat să renunțe la arsenalul lor nuclear, în schimbul recunoașterii inviolabilității frontierelor lor. Toate acestea au fost consfințite prin tratate internaționale, pe care de altfel Rusia le-a încălcat instalând armament nuclear, susceptibil să fie instalat și purtat pe rachete de tip Iskander, dintre care unele sunt plasate în enclava Kaliningrad, prinsă între Lituania și Polonia.

Instalarea de armament nuclear în Kaliningrad este însă o flagrantă încălcare a Tratatului de limitare a armamentului nuclear intermediar (Intermediate-Range Nuclear Forces -INF- Treaty).

Toate acestea nu doar că fac din enclava Kaliningrad o entitate militarizată și nuclearizată, dar în practică nesusceptibilă de a fi supusă controalelor internaționale, însă ansamblul este ceva care ne amintește și că Lituania e singura țară din NATO – dar și din UE – care are o frontieră cu Rusia… spre vest!

sursa: www.moldova.europalibera.org

A fost anunțat salariul mediu lunar pe economie în 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul mediu lunar pe economie va crește cu 2400 de lei și va ajunge la 16 100 de lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, scrie subiectulzilei.md

De mărimea salariului mediu lunar pe economie se ține cont la determinarea plafonului indemnizațiilor de asigurări sociale, a venitului lunar asigurat al salariaților parcurilor IT, dar și la stabilirea valorii pagubelor, în cazul săvârșirii unor abateri legale.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea privind mărimea salariului minim, care în anul 2025 va constitui 5500 de lei, cu 500 de lei mai mult decât în 2024. 

Creșterea salariului minim pe țară până la 5500 lei este argumentată de necesitatea menținerii capacității de cumpărare a forței de muncă. De asemenea, majorarea salariului minim este o măsură necesară pentru reducerea sărăciei și combaterea muncii nedeclarate.

Mărimea salariului minim pe ţară se stabileşte pentru un program complet de lucru de 169 de ore, constituind 32,54 lei pe oră. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% – până la 4000 de lei, iar în 2024, acesta a crescut cu încă 25%, ajungând la 5000 de lei.

Municipalitatea a dat startul tradiționalei caravane de Crăciun

Primăria Chișinău a dat startul tradiționalei caravane a cadourilor de Crăciun, alături de principalul erou al sărbătorii – Moș Crăciun, care a pornit în vizită la cei mai mici locuitori ai Capitalei, nerăbdători să-l întâlnească după un an întreg de așteptare, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Primii care s-au bucurat de darurile oferite de municipalitate au fost copiii cu dizabilități accentuate și severe de la Centrul de plasament pentru copii separați de părinți „Lumina”, din sectorul Centru.

În cadrul vizitei, Moș Crăciun a oferit fiecărui copil cadouri, transformând timpul petrecut împreună într-o adevărată aventură plină de dulciuri, distracție și voie bună.

Centrul de plasament „Lumina”, aflat în subordinea Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului, găzduiește în prezent 20 de copii separați de părinți, precum și copii cu dizabilități accentuate și severe, cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani.

Accidentul de la Edineț soldat cu trei morți: Ministrul Ala Nemerenco oferă detalii despre fetița rămasă orfană

Fetița de 10 ani, care și-a pierdut părinții și bunica, în accidentul cumplit din Rîșcani, se simte mai bine, însă rămâne internată în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic Bălți. Copila nu cunoaște, deocamdată că a rămas orfană. Anunțul a fost făcut astăzi, 18 decembrie, de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, scrie NewTV.

“Fetița, în principiu, se află într-o stare mai bună, ea este conștientă, dar este menținută deocamdată în secția de terapie intensivă, doar din punct de vedere al aspectului psihologic, deoarece transferul ei, care, de fapt, starea de sănătate îi permite într-o secție comună, ar putea, cumva, ca ea să afle faptul că a rămas fără părinți și bunică. Deocamdată, medici ascund acest lucru pentru a nu o trauma. Din acest motiv, ea este menținută în continuare în secție de terapie intensivă, în care accesul altor persoane nu este permis. Dar fetița este bine, per general, mai bine” a menționat Ala Nemerenco.

Amintim că accidentul rutier s-a produs pe 15 decembrie, pe traseul M5, în direcția raionului Edineț. Potrivit oamenilor legii, un tânăr de 19 ani, fără permis, a ieşit pe contrasens şi s-a izbit de automobilul în care se afla un polițist și soția sa, care au decedat pe loc. Ulterior, la spital, s-a stins din viață o altă femeie care era în interiorul automobilului – mama soției polițistului. A patra pasageră este fetița cuplului, în vârstă de 10 ani, care a fost transportată la Spitalul Clinic Bălți.

Tânărul care a provocat accidentul a primit 30 de zile de arest preventiv.

Președinții Moldovei și Elveției, în vizită la un Centru de plasament temporar pentru refugiați
Articolul anterior
,,Puteți dormi liniștit, Vladimir Vladimirovici?”. Andrei Danilko, îngrozit de cele întâmplate în țara sa natală
Articolul următor