”Sunt aproape de epuizare psihologică”. Olena Zelenska, soția președintelui Ucrainei, povestește cum face față războiului

Prima doamnă povestește pentru The Telegraph tacticile pe care le folosește pentru a face față în mijlocul conflictului, impactul acestuia asupra vieții de familie și unde își găsește inspirația, scrie adevarul.ro.

Pentru mulți oameni din Ucraina, nu președintele Volodimir Zelenski, cu hanoracele sale verzi caracteristice și discursurile sale regulate către națiune, este cel care oferă alinare țării devastate de război, ci mai degrabă soția sa, Olena Zelenska. 

Compusă, articulată și alături de soțul ei pe scena internațională ori de câte ori programele lor conflictuale îi permit, prima doamnă a Ucrainei a devenit, fără să vrea, un puternic simbol al speranței.

Cu toate acestea, în spatele exteriorului său lustruit, Olena Zelenska a luptat cu aceleași anxietăți și vulnerabilități cunoscute de ucrainenii obișnuiți, care continuă să sufere consecințele chinuitoare ale invaziei lui Vladimir Putin.

Într-un interviu acordat din interiorul biroului președintelui de la Kiev, Olena Zelenska a declarat pentru The Telegraph că a fost aproape de epuizare, deoarece s-a luptat să facă față magnitudinii războiului lui Putin, păstrând în același timp o față curajoasă pentru țara sa și pentru copiii săi.

„Sunt momente în care simt că sunt aproape de epuizare psihologică și înțeleg că am nevoie de odihnă”, a declarat doamna Zelenska pentru The Telegraph. 

De când a început invazia la scară largă, în februarie 2022, Olena Zelenska și soțul ei au fost forțați să trăiască separat. El stă la birou, iar ea și cei doi copii ai lor se află într-o locație nedeclarată.

Petrecându-și fiecare noapte singură, ea a mărturisit că a avut ocazii în care s-a trezit în mijlocul nopții simțind că se chinuie să facă față – singura consolare fiind faptul că copiii ei nu au văzut-o în această stare.

„Au fost cele mai îngrozitoare momente și este bine că s-a întâmplat noaptea, pentru că niciunul dintre copiii mei nu a văzut-o, deoarece trebuie să fiu mereu o sursă de încredere pentru ei”, a recunoscut ea.

„Copiii își admiră întotdeauna părinții și trebuie să știe că totul va fi bine”.

Ca parte a noului său angajament de a avea grijă de sănătatea sa mintală,  Zelenska a spus că și-a permis ocazional să fie vulnerabilă.

„De câteva ori mi-am permis să plâng atunci când era insuportabil de trist, dar a fost ceva ce am făcut în mod conștient, deoarece știu că trebuie să mă scufund adânc până la fund pentru a găsi puterea de a împinge și apoi pot înota din nou”, a spus ea.

Cea mai mare speranță a ei pentru Ucraina este ca victoria sa să nu fie pirică și ea să iasă de partea cealaltă cu sănătatea sa mintală intactă.

„Sper să trăiesc până în momentul victoriei într-o stare de sănătate mintală și să ajungem acolo nu atât de epuizați încât să nu ne putem bucura de ea”, a spus ea.

„Încerc să nu mă gândesc la frică, bineînțeles, cu toții, într-un fel, am supraviețuit celor mai mari temeri ale noastre în prima lună după invazie. Trebuia să ne împăcăm cu această idee în cap, cu coșmarul greu de imaginat pentru o persoană modernă. Încerci să nu te gândești la cele mai îngrozitoare lucruri, pentru că a te gândi la ele nu te ajută.”

Pentru a se feri de astfel de episoade, prima doamnă are mecanisme de adaptare pentru a se asigura că „echilibrul său mental” este stabil, cum ar fi încercarea de a nu citi știrile de pe telefon înainte de culcare sau parcurgerea canalelor Telegram care detaliază brutalitatea Rusiei înainte de a adormi în sunetul sirenelor de aer.

„Cred că atunci când sunt speriată trebuie să fac ceva fizic”, a explicat ea. „Pot să întocmesc o listă de lucruri care mă calmează și mă duc și fac acele lucruri”.

O altă activitate dintre aceste activități este curățenia. „Aceasta este o rețetă pentru multe femei pe care le cunosc în lume pentru a se calma, dacă nu știi ce să faci, du-te și spală-te pe cap”, a spus ea, zâmbind. „În timp ce faci ceva, nu stai degeaba și te sperii, ci faci ceva util în acest moment.”

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

#mamasita: Lenuța Gheorghiță – “NU înțeleg de ce părinții nu vor să își alinte copii!”
Articolul anterior
Focar de tuberculoză la o grădiniţă privată din Iaşi. O ancheta epidemiologică, în desfăşurare
Articolul următor