„Sunt prea tânăr ca să mor”. Ultimele cuvinte pe care le-a auzit o mamă din Israel de la copiii ei. Teroriștii au intrat peste ei

în Israel, o mulțime de oameni nevinovați și-au pierdut familiile, prietenii sau chiar viața.

O femeie din Israel, care are doi copii, a povestit cum i-a pierdut pe micuții ei cu doar o zi în urmă. Vorbea la telefon cu ei în momentul în care militanții Hamas au intrat peste ei în casă și i-au răpit.

„Sunt prea tânăr să mor”, le-ar fi spus mezinul teroriştilor, apoi s-a lăsat liniște. Nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat cu cei doi copii, dacă mai sunt în viață sau nu.

Femeia a mai precizat că cei doi copii ai ei, de 12, respectiv 16 ani, erau singuri în buncăr, iar ea era plecată.

„În jurul orei 8:30, au spart uşa de la intrare”, spune femeia. „Copiii erau speriaţi de moarte. Nici măcar nu pot să-mi imaginez cum s-au simţit. Şi eu nu eram acolo ca să-i ajut”, adaugă ea. Ea a mai precizat că şi-a rugat cei doi copii să păstreze liniştea şi să încuie uşa camerei, însă acestea nu s-au putut închide pentru că nimeni nu era pregătit de atac.

„Pe la 8:45, uşa a cedat. I-am auzit pe terorişti vorbind în arabă cu adolescenţii mei. Cel mic le-a răspuns: Sunt prea tânăr să mor”, povesteşte ea. Apoi, telefonul s-a închis. „Asta a fost ultima oară când am auzit veşti despre ei. A fost o zi cumplit de grea”, a mai spus femeia, potrivit CNN.

Există posibilitatea ca până la 100 de ostatici israelieni, implicit copii, să fi fost capturați în Gaza de gruparea Hamas. Acest lucru complică orice operațiune militară israeliană prin care să fie eliberați.

Până acum, sute de persoane și-au pierdut viața și peste 2.000 au fost rănite în Israel, după ce au fost lansate mii de rachete din Fâșia Gaza. Totul a început sâmbătă dimineața, când teroriştii Hamas au pătruns în ţară fie pe mare, fie cu paraşutele. Oamenii simpli au fost luaţi ostatici de pe străzi, iar alţii au fost ucişi la întâmplare.

Atac cu rachetă asupra unui spital din Harkov: în blocurile instituției se aflau peste 1000 de oameni

În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2024, ocupanții ruși au tras cu o rachetă S-300 asupra teritoriului unde se află mai multe clădiri ale unui spital de psihiatrie din Hrakov. O pacientă de 53 de ani a fost rănită, potrivit presei din Ucraina.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Administrației Regionale de Stat din Harkov, Oleg Sinegubov. „La momentul bombardării, în cel mai afectat bloc, erau 60 de pacienți și 5 lucrători medicali. Explozia a deteriorat clădirea de catering, alimentarea cu apă și liniile electrice”, a menționat Sinegubov. Acesta a precizat că o pacientă de 53 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale pe loc. Toți ceilalți pacienți au fost repartizați între blocurile spitalului.

Valul de explozie a afectat mai multe clădiri și linii electrice adiacente.

Republica Moldova implementează votul prin corespondență. Care va fi procedura

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Violonista Alexandra Conunova, decorată de președinta Maia Sandu cu titlul onorific de „Artist al Poporului”

Violonista din Republica Moldova, Alexandra Conunova, a fost decorată cu titlul onorific de „Artist al Poporului”. Premiul a fost înmânat de președinta Maia Sandu, pe scena Sălii cu Orgă de la Chișinău.

„Este un titlu binemeritat, Alexandra este nu doar o mare artistă a poporului nostru, ea este admirată și dincolo de hotarele țării noastre.

I-am mulțumit din numele spectatorilor noștri pentru talentul său prin care ne aduce atâta bucurie, dar și pentru că sprijină tinerele talente din țara noastră prin fundația sa, Arta Vie. Este esențial pentru copiii noștri să aibă modele adevărate, să înțeleagă că, în afară de talent, marile scene ale lumii și ale vieții pot fi cucerite prin caracter, dedicație și multă, foarte multă muncă”, susține Maia Sandu printr-un mesaj postat pe Facebook.

Potrivit șefei statului, Alexandra Conunova este cu adevărat o minunată ambasadoare muzicală a țării noastre, așa cum sunt și mulți alți artiști din Republica Moldova care, prin talentul lor, ne integrează în marea cultură europeană.

Ar putea fi o imagine cu 3 persoane, clarinet, oboi, flaut, vioară şi pian

Turistă de 30 de ani din Germania, omorâtă de Hamas la un festival de muzică din Israel. Teroriștii au difuzat un videoclip cu trupul fetei, purtat pe străzi într-o camionetă
Articolul anterior
Irinel Columbeanu, lovitură dură din partea fiicei. Ce i-a transmis Irina, după ce a ajuns la azil
Articolul următor