Surorile Oanei Zăvoranu au murit în urma cutremurului din 1977. Aveau doar nouă ani și au rămas sub dărâmături

04/03/2023

News

Pe 4 martie 2023 s-au împlinit 46 de ani de la marele cutremur din 1977. Atunci au murit peste 1.500 de persoane, în România. Printre decedați se aflau și nume grele: de la actorul Toma Caragiu, solista Doina Badea, până la regizorul Alexandru Bocăneț sau poeta Veronica Porumbacu.

Seismul a fost înregistrat la ora 21:22:22, a durat 55 de secunde și a avut 7,4 grade pe scara Richter. În București au căzut 32 de blocuri și clădiri mari.

Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu-colț cu Ștefan cel Mare, Continental-Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata și Nestor.

Conform Historia.ro, sub dărâmăturile blocului de la Colonadelor și-au găsit sfârșitul: actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața Doina Badea împreună cu soțul și cei doi copii, poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski și soția sa.

Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se află în acel moment în imobil, fiind internată cu câteva zile înainte în spital.

Mai multe persoane au scăpat ca prin minune în urma dezastrului

Soțul Anei a scăpat ca prin minune cu viață. Romulus Rusan a fost găsit în viață sub mormanul de moloz. Prozatorul Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatră, în fața blocului Scala, care s-a prăbușit. Printre cei morți au fost descoperiți și criticul literar Mihai Gafița, actrița Eliza Petrăchescu, iar cascadorul Tudor Stavru a murit în timp ce căuta supraviețuitori.

Tot în `77 și-au găsit sfârșitul și fetele gemene ale Mărioarei Zăvoranu. Camelia și Adriana, surorile mai mari ale Oanei Zăvoranu, au fost găsite sub dărâmături. Cele două aveau nouă ani și jumătate când au decedat sub dărâmăturile blocului Casata, din zona Piața Romană, care s-a prăbușit în urma seismului.

Pe atunci, gemenele erau clasa a II-a, iar în timpul cutremurului au decedat și părinții adoptivi ai Mărioarei, familia Radu, dar și unchiul și mătușa ei. 4 martie 1977 a fost ultima zi când Mărioara Zăvoranu i-a văzut pe toți în viață.

Blocul de la Casata, din Piața Romană, nu a rezistat seismului, prăbușindu-se în doar câteva secunde.

Oana avea patru ani la acea vreme, arată libertateapentrufemei.ro.

„Erau aşa de frumoase fetele mele, cuminți şi deștepte. Noi am avut noroc să scăpăm, căci nu mai locuiam de ceva vreme în blocul de la Casata. Micuţele rămăseseră cu bunicii, iar eu cu Oana stăteam la Nelu Bănicioiu, în Dorobanţi.

Fetele au fost găsite fără suflare în brațele părinților mei. Au murit cu toţii şi i-am îngropat împreună în Cimitirul Ghencea 2. În fiecare an vin aici cu un preot să ne rugăm pentru sufletele lor.

Chiar dacă au trecut atâţia ani, simt un mare gol în suflet şi îmi pare rău că nu sunt mai apropiată de Oana”, povestea Mărioara Zăvoranu, pe vrea când trăia, într-un interviu pentru Click!.

Mărioara Zăvoranu a murit pe 17 aprilie 2015, la vârsta de 66 de ani.

Ministrul Apărării, despre drona rusească care a speriat Chișinăul după ce a căzut lângă Port Mall

Republica Moldova. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spulberă misterul în cazul dronei rusești depistată în Chișinău. Oficialul menționează că modelul găsit în capitală este similar celor care au căzut pe teritoriul Republicii Moldova în ultimele săptămâni, scrie evz.ro.

Nosatîi: Toate dronele sunt de același model

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că toate dronele depistate în Republica Moldova sunt de același model. Primele aparate de zbor au rătăcit ținta în timpul raidului rusesc masiv, care a avut loc pe 10 noiembrie în Ucraina.

În ceea ce privește drona depistată lângă un mall din capitală, oficialul a explicat că „dronele de modelul respectiv pot parcurge în jur de 1300 km”. Respectiv, nu există impedimente tehnice ca acestea să traverseze teritoriul Ucrainei pentru a ajunge în Republica Moldova.

Fără a da prea multe detalii, Nosatîi a anunțat că autoritățile planifică procurarea a două sisteme de detectare și distrugere a dronelor.

„Examinăm posibilitatea achiziţionării de noi sisteme care să ne permită să identificăm dronele şi să avertizăm în timp util populaţia. Când va fi posibil, voi da mai multe informaţii, dar fără multe detalii, întrucât inamicul le poate folosi împotriva noastră”, a spus ministrul.

Pentru a-şi proteja spaţiul aerian și teritoriul, Republica Moldova are nevoie de trei radare autopropulsate, dar și trei radare capabile să detecteze ţinte balistice, a completat Nosatîi.

Premierul Recean calmează spiritele

Premierul Dorin Recean a comentat subiectul pentru TV8. Oficialul a subliniat că dronele rusești nu sunt periculoase pentru că ar putea exploda. Acestea sunt periculoase pentru că ar putea cădea peste locuințe sau oameni.

„Dronele rusești care cad sunt de tipul celor care însoțesc dronele cu explozibil, cum ar fi dronele Shahed. Menirea lor este să fie acolo și să inducă în eroare mijloacele de apărare antiaeriană”, a menționat premierul,

Recean susține că populația nu trebuie să intre în panică, dar să-și păstreze vigilența.

„Republica Moldova a început să-și crească capacitatea de apărare. Noi am început să ne dezvoltăm sistemul de apărare împotriva celor mai periculoase mijloace aeriene: rachetele balistice, rachetele de croazieră, avioanele, alte tipuri de bombe și muniții care au o masă de explozibil mult mai mare”, a conchis Recean.

80 de copii din 22 de familii din programele CCF Moldova vor primi lemne de foc pentru perioada rece a anului

CCF Moldova în parteneriat cu EBA – Asociația Businessului European lansează campania ”Dăruiește căldură”, ce are drept scop sprijinirea a 80 de copii din 22 de familii.

Campania este lansată în cadrul Săptămânii Naționale a Bunătății, desfășurată pentru al patrulea an consecutiv de Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei, din care fac parte peste 50 de ONG-uri, printre care și CCF Moldova.

Mesajul organizației noastre – Copil, Comunitate, Familie duce în prim-plan o idee esențială: binele, bunătatea și implicarea socială nu sunt doar alegeri frumoase, ci acțiuni necesare pentru viitorul nostru comun.

„Săptămâna aceasta, ne dorim să aducem mai aproape de fiecare cetățean conștientizarea importanței responsabilității sociale. Este momentul să reflectăm asupra angajamentului nostru față de mediu, față de comunitate și față de oamenii din jurul nostru. Responsabilitatea socială nu este doar o opțiune, ci o datorie a fiecăruia dintre noi, pentru că de ea depinde o societate mai echitabilă și mai unită”, a menționat Tatiana Codreanu, director fundraising CCF Moldova.

Campania “Dăruiește Căldură” este demarată în parteneriat cu Asociația Businessului European. Această campanie își propune să ofere sprijin concret pentru cei care au cea mai mare nevoie în această iarnă. Vom ajuta 80 de copii din familiile cu posibilități reduse, oferindu-le lemne pentru a trece mai ușor prin frigul de afară. Împreună, putem strânge resursele necesare pentru a aduce căldură nu doar în casele celor care au nevoie, ci și în sufletele lor, oferindu-le un Crăciun mai bun și mai sigur! Apelul nostru este adresat tuturor agenților economici, precum și persoanelor fizice.

Haideți în această săptămână să răspândim spiritul filantropiei în întreaga țara, pentru că: Bunătatea începe cu tine!

Teodor Cârnaț nu mai e avocat! Și-a suspendat oficial licența

Teodor Cârnaț s-a reprofilat oficial, de la avocat la businessman. În cadrul unui interviu recent a declarat că s-a dezis de licența de avocat, a ieșit în concediu de îngrijire a copilului și în paralel dezvoltă o afacere bănoasă. Nu asta însă e motivul pentru care a renunțat la avocatură, scrie cancan.md.

După ce am fost membrul Consiliului Superior al Magistraturii, am considerat că eu ca și avocat, dacă mă voi duce în instanța de judecată ar putea exista un subiectivism din partea judecătorilor, pentru că i-am numit în funcție pe vreo 170 de judecători când eram membru CSM. Am luat linia asta de business, dezvolt o afacere, construiesc și dau în chirie garsoniere. Am vreo 5 blocuri, condițiile nu sunt de VIP, chiar și așa Cârnaț spune că afacerea e foarte profitabilă și nu duce lipsă de chiriași. În mare parte sunt cetățeni străini sau persoane care caută locuință cu minim condiții, la un preț mic.

Întrebat dacă a ridicat și el peste noapte prețurile la chirie, ex-avocatul Cârnaț zice că le menține pe cele vechi, dar nu a dat vreo cifră.