Sursă nouă de gaze pentru România și Republica Moldova: Terminalul LNG de la Alexandroupolis începe operațiunile comerciale

01/10/2024

News

Compania greacă Gastrade anunță astăzi, 1 octombrie 2024, lansarea în exploatare comercială a Terminalului GNL Alexandroupolis. Acesta este unul dintre proiectele energetice cheie la nivel european, regional, național și local, terminalul fiind deținut, proiectat, dezvoltat și operat de Gastrade, arată un comunicat de presă al companiei, potrivit economica.net.

“Acest proiect a fost conceput în urmă cu 15 ani de Dimitris Copelouzos. Rezultatul unei ample colaborări, cu viziune de pionierat pentru momentul respectiv, proiectul contribuie la securitatea, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie în Europa Centrală și de Sud-Est, crescând decisiv rolul și importanța Greciei pe harta energetică actuală a Europei, unde devine un hub energetic pentru mai mult de nouă țări”, arată comunicatul.

De la decizia finală de investiție până la startul operațiunilor comerciale

Implementarea proiectului a început să se materializeze pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Astfel, lucrările de construcție onshore și offshore din Alexandroupolis au progresat rapid. În februarie 2023 a demarat în Singapore construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a LNG (FSRU). FSRU a plecat din șantierul naval Seatrium la 26 noiembrie 2023, ajungând în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă. După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și după emiterea a autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, în vara anului trecut, proiectul a fost adus în stare de funcționare, permițând oficial începerea operațiunilor comerciale.

Terminalul GNL din Alexandroupolis cuprinde, pe lângă unitatea FSRU, o conductă de gaze naturale submarină și terestră care conectează FSRU la sistemul național de transport al gazelor naturale (NNGTS), prin intermediul căruia va livra gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova și estul Ucrainei, precum și către Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU, denumită „ALEXANDROUPOLIS” pentru a onora orașul și locuitorii, care au adoptat acest proiect ambițios de la început, dispune de o tehnologie modernă, cu o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an.

În prezent, 14 companii elene și internaționale participă la proiect din punct de vedere comercial, angajând aproape întreaga capacitate a terminalului până cel puțin în 2030. Demararea operațiunilor comerciale în cadrul proiectului marchează și consolidarea inițiativei Coridorul vertical, cu o dinamică semnificativă, menită să creeze un centru comercial de gaze naturale pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

„Cu toții, în echipa Gastrade, suntem încântați și mândri că am ajuns cu succes la capătul acestei călătorii lungi și că livrăm țării și întregii regiuni acest proiect cheie. Viziunea noastră este de a oferi pieței un proiect care va funcționa în condiții favorabile pentru comunitatea locală din Alexandroupolis, pentru mediu și clienții noștri, oferind o opțiune de aprovizionare stabilă și fiabilă pentru regiune. Dorim să devenim o infrastructură «de referință la capitolul excelență»”, a declarat Kostis Sifnaios, director general Gastrade.

„A fost nevoie de viziunea unei persoane, de cincisprezece ani de eforturi și doi ani de pregătire tehnică intensivă pentru ca Grecia și Alexandroupolis să găzduiască acest proiect intersectorial, cheie pentru domeniul energetic european. Terminalul GNL de la Alexandroupolis este mult mai mult decât un proiect comercial. Este dovada posibilităților pe care le are Grecia de a crea o infrastructură europeană capabilă să abordeze problemele actuale, oferind oportunități și perspective pentru un viitor energetic mai bun și durabil”, subliniază Elmina Copelouzou, acționar și fondator al societății.

„GasLog este onorată că a contribuit la dezvoltarea proiectului încă de la început, prin conversia unui transportator de GNL în FSRU, la livrarea unității în Alexandroupolis și demararea cu succes a operațiunilor terminalului, în calitate de acționar și operator, respectându-ne angajamentul de a furniza soluții fiabile și inovatoare pentru GNL la scară globală”, a declarat Paolo Enoizi, CEO Gaslog.

„ Astăzi marchează începutul unui nou capitol în peisajul energetic al regiunii. Terminalul LNG Alexandroupolis, un concept vizionar, este o soluție reală la provocările presante la adresa securității energetice și diversificării surselor de aprovizionare în Europa de Sud-Est. Prin acest proiect, asigurăm accesul la surse de energie fiabile și diverse, generăm noi oportunități economice pentru comunitatea locală și consolidăm poziția geopolitică a Greciei. Suntem foarte încântați de contribuția esențială a DEPA Commercial în succesul acestei infrastructuri strategice, care va oferi avantaje substanțiale Greciei și țărilor învecinate”, a declarat Konstantinos Xifaras, CEO DEPA Commercial.

„ Startul exploatării comerciale a FSRU Alexandroupolis este o etapă-cheie în asigurarea diversificării aprovizionării și securității energetice nu doar în Bulgaria, ci pentru regiunea Europei de Sud-Est. Decizia luată în 2020 de Bulgaria și Bulgartransgaz de a deveni acționari cu o participație de 20 % în Gastrade S.A. s-a dovedit a fi una strategică. În prezent, FSRU Alexandroupolis este, fără îndoială, o infrastructură-cheie care asigură acces la aprovizionarea cu gaze din surse sigure și fiabile, precum SUA, Qatar, Egipt etc. Rolul GNL în regiune și disponibilitatea acestei capacități de stocare și regazeificare a GNL devin esențiale pentru țările din Europa de Sud-Est, interesate să diversifice aprovizionarea și să renunțe la gazul rusesc. Aceasta va îmbunătăți, de asemenea, lichiditatea și integrarea pieței la nivel regional”, a comentat Kiril Ravnachki, director executiv Bulgartransgaz.

„ Lansarea operațiunilor comerciale în cadrul FSRU Alexandroupolis este un eveniment crucial care întărește poziția Greciei ca poartă energetică pentru Europa de Sud-Est și nu numai. Această nouă instalație de import de GNL, alături de terminalul GNL Revithoussa, cuplat, de asemenea, cu investițiile DESFA pentru creșterea capacitatății de export a rețelei de gaze din Grecia și inițiative precum TAP, IGB și Coridorul Vertical, consolidează și mai mult infrastructura energetică și interconectivitatea la nivel regional”, a adăugat Maria Rita Galli, CEO DESFA.

Gastrade este prima companie elenă cu licență independentă pentru sistemul de gaze naturale. Gastrade studiază, proiectează, dezvoltă, operează și exploatează infrastructura necesară pentru primirea, stocarea, transportul și distribuția gazelor naturale într-un mod sigur, adecvat, fiabil și rentabil.

Gastrade a dezvoltat și va exploata sistemul independent de gaze naturale din Alexandroupolis.

Proiectul a fost cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene prin programele operaționale „Competitivitate, antreprenoriat și inovare” și „Mediu și schimbări climatice” din cadrul CRSN 2014-2020 și, respectiv, 2021-2027.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.