Sute de beneficiari din România trebuie să returneze bani primiți de la stat ca ajutoare în perioada pandemiei

02/08/2022

News

Sute de beneficiari au primit bani, fără să fie îndreptățiți, ca urmare a solicitărilor realizate pe baza ordonanțelor de guvern cu măsuri pentru protejarea populației și a firmelor, a salariaților și a angajatorilor în timpul pandemiei COVID-19, arată datele transmise pentru Economedia de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) din România. Acum, aceștia trebuie să îi returneze, scrie economedia.ro.

Statul a dat mai întâi banii și abia apoi a făcut investigații pentru a vedea dacă aceștia erau cuveniți, drept pentru care acum are de recuperat milioane de lei.
Unii dintre beneficiari au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată, au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate sau au întocmit în mod fictiv contracte antedatate, au descoperit mai târziu autoritățile. Alții se declară de bună credință și spun că au fost încurcați de cadrul legal.
Reprezentanții guvernului țin să menționeze că aceste sume reprezintă procente nesemnificative din totalul plăților realizate.
Câte „plăți necuvenite” s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații?

„Statul mă pune să returnez un ajutor pe care l-am primit în pandemie”, spune pentru Economedia și G4Media un cetățean activ în domeniul spectacolelor, în Nord-Vestul țării. Mai precis, omul are de returnat peste 6.000 de lei, reprezentând plăți necuvenite, conform informării pe care a primit-o de la stat. A făcut și contestație, dar aceasta i-a fost respinsă. Explicația pentru situație: statul a dat ajutorul o dată prin OUG 30/2020, după care s-a emis o a doua ordonanță – OUG 132/2020, iar verificările Curții de Conturi au arătat că cei care au primit ajutorul doar prin cea de-a doua ordonanță, OUG 132/2020, trebuie să îl dea înapoi, pentru că ar fi trebuit să aplice și la prima ordonanță care stabilea acest ajutor.

Beneficiarul se plânge că nu i-a explicat nimeni acest lucru și că acum are de returnat statului peste 6.000 de lei.

Menționăm totuși că OUG 132 prevede această condiție și ea se poate regăsi în textul de lege:

„În cazul reducerii timpului de muncă şi/ sau a veniturilor realizate, determinată de situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), pe perioada stabilită potrivit aceluiaşi alineat, beneficiază, la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară în cuantum de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 persoanele care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare”.

Cazul face referire la Ordonanța 30/2020 modificată prin Ordonanța 32/2020, prin care au fost luate câteva măsuri în sprijinul angajatorilor și salariaților, în contextul pandemiei.

Acesta este doar unul din exemple, fiindcă sute de persoane și companii au primit decizii de returnare, conform informațiilor Economedia și G4Media. Am vrut să vedem care este situația la nivel național, câte plăți necuvenite s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații.

Cifrele. Care este situația plăților necuvenite?

De la începutul pandemiei, statul a anunțat câteva măsuri de sprijin pentru populație, în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, în vreme de măsuri anti-COVID-19. Inclusiv „șomaj tehnic” sau indemnizații pentru părinții cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor.

Oamenii au aplicat pentru indemnizații, statul a dat bani, ulterior au fost făcute verificări și s-au stabilit „plățile necuvenite”.

Pentru perioada stării de urgență, Curtea de Conturi a României a stabilit faptul că prejudiciile totale identificate, provenind din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată, reprezintă circa 0,05% din totalul plăților.

În contextul acordării unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cele mai mari sume de recuperat se regăsesc în județele Suceava, Constanța, Cluj, București, Argeș, Arad, Bistrița, Iași, Maramureș, Prahova.

Suma totală stabilită de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, făcută ca urmare a solicitărilor în baza OUG nr. 132/2020, este de 139.027,21 lei.

sursa: www.economedida.ro

Cresc tensiunile după ce Rusia a descoperit 511 miliarde de barili de petrol în Antarctica

Rusia a descoperit o cantitate importantă de petrol, echivalentă cu de 10 ori producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani. Temerile legate de eventuale foraje cresc, scrie evz.ro.

De câteva zile speculațiile se înmulţesc. Descoperirea de către Rusia a unor rezerve mari de petrol pe teritoriul britanic al Antarcticii este subiect de mare îngrijorare în Anglia și nu numai. „Rezervele descoperite conțin aproximativ 511 miliarde de barili de petrol, de aproximativ 10 ori mai mult decât producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani”, au informat mai multe instituții de presă, inclusiv publicația britanică „The Telegraph”.

Acest inventar a fost semnalat Moscovei de navele de cercetare rusești, conform dovezilor furnizate săptămâna trecută Comitetului de Audit de Mediu (EAC) al Camerei Comunelor. „Aceste studii sunt un preludiu la introducerea platformelor de foraj pentru a exploata această regiune virgină în căutarea combustibililor fosili”, au avertizat parlamentarii britanici.

Semnat în 1959 la Washington, Tratatul Antarctic oferă o protecție semnificativă pentru zonă. Țările semnatare recunosc astfel „că este în interesul întregii omeniri ca Antarctica să fie pentru totdeauna rezervată exclusiv activităților pașnice și să nu devină nici scena, nici miza disputelor internaționale”.

„Deși nu are pretenții teritoriale în Antarctica, Rusia, alături de Statele Unite și China, și-a consolidat treptat prezența în regiune în ultimii ani prin diferite campanii științifice, înființând cinci stații de cercetare în teritoriu din 1957”, relatează revista „Newsweek”.

Săptămâna trecută, „deputatul David Rutley a declarat EAC că departamentul său a decis să aibă încredere în asigurările Rusiei că țara efectuează doar cercetări științifice, adăugând: Rusia și-a reafirmat recent angajamentul față de elementele cheie ale tratatului”, detaliază „Telegrafph”. Unii experți din regiune au avertizat că „a fost naiv să avem încredere în Rusia că își va îndeplini obligațiile – așa cum a arătat invazia sa în Ucraina”.

Potrivit lui Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway College din Regatul Unit, citat de „Newsweek”, activitățile Rusiei trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că sunt conforme cu standardele internaționale. „Există îngrijorări că Rusia colectează date seismice care ar putea fi interpretate mai degrabă ca prospectare decât ca cercetare științifică […] Activitățile Rusiei trebuie înțelese ca o decizie ce urmăreşte subminarea normelor asociate cercetării seismice și, la urma urmelor, ca un precursor pentru extracția viitoare de resurse”, a argumentat el.

Acțiunile Rusiei în regiune ar putea „semnala o potențială amenințare la adresa interzicerii permanente a exploatării miniere”.

Natalitatea în R. Moldova a scăzut drastic! În 2023, s-au născut cu 3.000 de copii mai puțin

Anul trecut, în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și municipiul Tighina), s-au născut aproximativ 24 000 de copii, fiind în descreștere cu circa 3 000 (sau cu 11%), comparativ cu anul 2022, conform Biroului Național de Statistică, citat de evz.ro. Din numărul nou-născuților, peste 50% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți – la 100 fete. Tot în 2023, în mediul urban de peste Prut, numărul nou-născuților a fost mai mic cu peste 4000 copii (sau cu peste 30%) față de cel rural.

Femeile din mediul rural basarabean nasc mai mulți prunci

În orașele de peste Prut, s-au născut peste 9000 de copii (sau peste 41% din totalul nou-născuților din Republica Moldova), în comparație cu situația din localitățile rurale, unde s-au înregistrat peste 14 000 nou-născuți (constituind aproape 59% din cifra totală).

În anul 2023, vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind aceeași ca și în anul precedent. Apoi, mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (23,9 ani), față de mamele din mediul urban (27,3 ani), potrivit BNS.

Ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriilor a fost de peste 80% (sau 19,6 mii copii), iar fiecare al 5-lea copil de peste Prut s-a născut în cupluri neînregistrate oficial (4,4 mii persoane sau peste 18%). Pe medii de reședință, cifra nou-născuților în anul de referință, în localitățile urbane, a fost mai mic cu 4,3 mii copii (sau cu peste 30%) față de cele rurale.

De asemenea, în orașele din R. Moldova există mai puține familii cu patru și mai mulți copii. Majoritatea nou-născuților în asemenea familii, revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2,4 mii de copii din familii cu mulți copii, peste, 75,0% s-au născut în localități rurale, conform aceleiași surse.

Exodul continuu de peste 30 de ani și creșterea vârstei de căsătorie au provocat criza demografică în RM Demograful Valeriu Sainsus, conf. univ. în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, a explicat factorii ce influențează scăderea natalității și cum ar putea fi ameliorată această situație. „Vârsta de căsătorie în Republica Moldova a crescut semnificativ.

Din perspective demografice, fenomenul semnifică faptul ca numărul de copii născuți per familie să fie unul sau chiar mai puțini. Cu cât vârsta de căsătorie e mai mare, cu atât numărul de copii născuți este mai mic. Un alt factor important al scăderii natalității este și emigrația excesivă. Totuși, în Republica Moldova sunt necesare și politici direcționate pe dimensiunea familiei, care ar aduce dividend economic tuturor membrilor familiilor și bunăstării lor”, observă demograful Valeriu Sainsus.

Kremlinul, mai decis ca oricând: Putin a programat exerciţii nucleare. Anunțul a fost făcut astăzi!

Vladimir Putin a anunțat la începutul acestei luni că forțele armate ruse vor efectua simulări și exerciții militare cu arme nucleare tactice. Luni, 20 mai, administrația prezidențială rusă a precizat că simulările respective „vor avea loc într-un termen adecvat”, scrie evz.ro.

De asemenea, Kremlinul a precizat că exercițiile militare cu armele nucleare tactice reprezintă „o chestiune care ține de Ministerul Apărării”. Potrivit publicațiilor din Federația Rusă, ordinul președintelui Vladimir Putin vine în contextul în care securitatea statului rus a fost amenințată de statele occidentale.

Chestionat de jurnaliști în legătură cu ordinul dat de Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a furnizat o dată exactă pentru exercițiile militare. În schimb, purtătorul de cuvânt a subliniat faptul că ministrul Apărării este în măsură să ofere mai multe informații în acest sens.

„Aceasta este o întrebare pentru Ministerul Apărării. Există într-adevăr un ordin din partea comandantului suprem, acesta va fi executat în intervalul de timp adecvat”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.

Într-o declarație anterioară, ministerul rus al Apărării a precizat că la ordinul președintelui forțele armate au demarat pregătirile pentru o aplicație militară pe termen scurt cu formațiuni de rachete din Districtul Militar Sudic.

În cadrul exercițiilor militare militarii vor fi instruiți să pregătească și să folosească arme nucleare non-strategice. Obiectivul urmărit de administrația președintelui Putin constă în asigurarea integrității și suveranității teritoriale a Federației.

Exercițiile militare se vor desfășura la granița cu Ucraina și se vor constitui în trei etape. În a doua etapă vor participa și soldații lui Lukașenko, aliatul tradițional al liderului rus, potrivit Tass.