Tânărul care dă meditații la istorie fără să fi fost o zi profesor și fără să fi terminat facultatea de profil. Are peste 100 de elevi la meditații

Marian Gorocilă sau Goro, cum îi spun cei care îl cunosc, are 24 de ani și peste 100 de elevi la meditații, cam cât o școală de la țară. Deși nu e profesor într-o instituție de învățământ, el predă, din pasiune, istorie unor elevi din toată România printr-un curs pe care l-a construit anul trecut. Îi pregătește pentru proba de istorie de la Bac sau pentru admiterea la Academia de Poliție unde e nevoie de această materie. Mii de persoane urmăresc conținutul educativ pe care îl creează tânărul de peste Prut pe rețelele de socializare, scrie scoala9.ro.

goro

Pasiunea lui Goro pentru istorie a început atunci când s-a pregătit pentru admiterea la Academia de Poliție, facultate pe care, însă, nu a urmat-o. A mers de fapt la Facultatea de Comunicare și Relații Publice și spune că l-a ajutat foarte mult în ceea ce face acum pentru că înțelege cum să se promoveze și să vândă și cum funcționează marketingul, domeniu în care a și profesat până să dezvolte cursul de istorie. 

Pe scurt, Goro are o firmă prin care dă meditații elevilor, fără ca el să fie profesor și fără să fi studiat Istoria. Chiar și-așa, părinți și elevi îi cer ajutorul și plătesc pentru lecțiile sale. „Mulți elevi vin de la profesori care ori nu predau, ori predau mult și prost”, spune tânărul pe care elevii îl descoperă mai ales pe TikTok. 

Alții sunt atrași de materialele gratuite oferite sau de webinariile gândite ca o lecție unde elevii se hotărăsc dacă le place sau nu modul în care Goro predă. „Rata de conversie e undeva la 50%, adică din întâlnire gratuită, între 50 și 60% continuă cursul”, ne-a povestit el.

Spune că rezultatele modului în care Goro predă se văd direct în notele elevilor, dar el nu are de gând să facă pasul spre a intra în sistemul de învățământ. „Foarte, foarte mici”, e ceea ce crede Goro despre salariile profesorilor din România. Așa că preferă să rămână la aceste meditați, pentru că deja e un business care funcționează: „Sunt angajat la firma mea și îmi plătesc taxele”, ne-a spus el.  Totuși, va începe facultatea de istorie anul viitor pentru că știe că îi va prinde bine o diplomă, cândva. Dar, ca profesor într-o instituție preuniversitară se poate vedea doar în cazul în care nu îi va mai merge nici cu meditațiile online, nici cu specializarea sa de bază, marketingul. Continuare aici.

Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu  victimelor.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cinci noi poduri vor lega România și Moldova. Primul va fi „Podul de Flori” de la Ungheni

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.

O companie de publicitate cere Primăriei Capitalei un prejudiciu de 66 milioane de euro

Operatorul de publicitate EpaMedia solicită un prejudiciu de peste 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău. Despre aceasta scrie consilierul municipal al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, pe pagina sa de Facebook. Consilierul solicită edilului Ion Ceban și viceprimarului Ilie Ceban convocarea urgentă a Consiliului municipal Chișinău, ca să prezinte informații la acest subiect, transmite IPN.

Victor Chironda susține că a primit o notificare de arbitraj de la compania de publicitate EpaMedia și o notă informativă emisă de Direcția Asistență juridică a primăriei. Motivul invocat în act este că Primăria nu și-a îndeplinit obligațiile conform unui contract de parteneriat public-privat, încheiat în 2017 între municipalitate și operatorul de publicitare, care solicită, în consecință, achitarea unui prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

Contractul prevedea construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public, cheltuielile fiind pe seama companiei de publicitate. La rândul său, primăria era obligată să pună la dispoziția investitorului locații pentru 1850 de panouri de reclamă.

Potrivit lui Victor Chironda, deși demersurile companiei către primărie au început în noiembrie 2024, despre această solicitare de arbitraj, consilierilor municipali li se comunică abia la 22 aprilie, când e data limită de desemnare a unui arbitru din partea autorității publice.

Studiu realizat în premieră în Moldova: Jumătate dintre femeile care au născut în țara noastră au fost supuse unor forme de violență în maternități
Articolul anterior
Ksenia Sobchak, criticată de ruși că ar deține o casă în străinătate. Reacția vedetei: ,,Mi-aș dori să o am”
Articolul următor
Close menu