Pe 28 septembrie, între orele 10:00 și 16:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează Târgul Meșterilor Populari, un eveniment dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului și împlinirii a 135 de ani de la fondarea muzeului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
La târg vor participa meșteri populari din diverse domenii: ceramiști, lemnari, țesători, pielari, meșteri care împletesc fibre vegetale, precum și cei care confecționează salbe și instrumente muzicale. Aceștia sunt invitați să contribuie la completarea patrimoniului muzeal cu exponate noi, inclusiv vizitatorii vor avea ocazia să rămână în istorie prin donații de piese cu valoare culturală.
Pe parcursul Târgului, vizitatorii vor avea ocazia să urmărească un program artistic susținut de interpreți precum: Ioana Căpraru artista poporului, Veronica Văluță-Bantaș, Arsenie Botnaru, Viorel Zaporojan și Valeriu Rîșniță, Marina Dumbrăveanu și Ansamblul Folcloric „Dumbrăvița”, precum și Ansamblul de Fluierari, conducător artistic Nicolae Levința (Centrul Educației Estetice „Lăstărel”).
Copiii vor putea participa la un atelier de creație, cu genericul „Toamna de aur”, în Grădina Botanică a muzeului. Unica.md este partener media al evenimentului!
Intrarea liberă!
mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu, nr. 82
Vă așteptăm cu drag!
Azi are loc echinocțiul de toamnă, când ziua devine egală cu noaptea! Începe toamna astronomică
Astăzi, la ora 15:44 are loc echinocțiul de toamnă 2024. Este sfârșitul oficial al verii și începe toamna astronomică. De acum durata zilei scade treptat, iar noaptea devine mai lungă, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, scrie observatorul.md.
Echinocțiul de toamnă are loc în fiecare an spre sfârșitul lunii septembrie. De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată în emisfera nordică și sudică. Fenomenul poartă numele de echinocțiu.
Singurele excepții sunt în regiunile polare, în zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud, Soarele se va putea observa deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la echinocțiul de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Tradiții
În vremuri străvechi, ziua echinocțiului de toamnă era considerată mistică. În multe culturi, se credea că în această zi se deschid porțile invizibile între cer și pământ, de aceea, în această sărbătoare, oamenii obișnuiau să-și îndrepte rugăciunile spre cer, să-și pună dorințe și să-și facă planuri de viitor.
Cam în această perioadă se terminau și muncile agricole – țăranii încheiau recoltarea. Chiar înainte de epoca creștinismului, păgânii mulțumeau naturii și o rugau pentru fertilitate. În trecut, era obiceiul de a servi oaspeții cu plăcinte cu varză și merișoare în această zi.
Cum sărbătoarea era legată de încheierea recoltării, aceasta nu trecea fără mese bogate. Se organizau petreceri mari și se serveau diverse delicii. Se credea că, dacă masa din acea zi va fi plină de dimineața până seara, familia va avea belșug și prosperitate. Pentru a atrage norocul, era obiceiul de a oferi prietenilor și cunoscuților mere.
Ca și în alte date astrologice importante, în ziua echinocțiului de toamnă era obiceiul să se ghicească. Fetele ghiceau în privința viitorului soț și nunții, iar femeile căsătorite – despre dragostea soțului și nașterea copiilor.
Deoarece echinocțiul reprezintă o tranziție între două stări, se credea că trebuie să finalizezi toate treburile începute în acest an sau chiar mai devreme și să-ți plătești datoriile. În schimb, nu era bine să începi noi proiecte în această zi.
Ziua era dedicată femeilor și în special celor care nășteau. După adoptarea creștinismului, echinocțiul de toamnă a fost înlocuit cu Nașterea Maicii Domnului (celebrată pe 21 septembrie).
Semnele vremii
Strămoșii noștri credeau că vremea din timpul toamnei va fi la fel ca în ziua echinocțiului. Dacă ziua era însorită, se considera că ploile lungi și frigul nu vor veni curând.
De asemenea, se făceau previziuni pentru iarnă. Dacă în acea zi salcia își pierdea frunzele, urma o iarnă geroasă. O iarnă rece era prevestită și de prezența frunzelor îngălbenite pe mesteceni.
Ce este mai bine să nu faci în ziua echinocțiului de toamnă
Se consideră că echinocțiul de toamnă trebuie petrecut cât mai calm posibil. În această perioadă nu este bine să începi noi proiecte, afaceri sau să faci achiziții mari. Mai degrabă, este indicat să faci o retrospectivă a trecutului și să acorzi atenție sănătății tale și stării sufletești.
În plus, se crede că în această zi nu este bine să începi reparații, să te cerți sau să te superi pe cei din jur. Este important să fii ospitalier și să nu refuzi ajutorul nimănui. Gândurile negative pot distruge energia pozitivă a zilei și pot aduce ghinion.
Italia vea să castreze chimic violatorii și pedofili
Italia a mai făcut miercuri un pas în direcția legalizării castrării chimice, deputații aprobând crearea unei comisii care ar putea elabora legi privind tratarea agresorilor sexuali violenți cu medicamente care blochează hormonii androgeni, responsabili cu controlul activității sexuale, scrie Politico.
Camera inferioară a Parlamentului de la Roma a adoptat o moțiune care prevede că tratamentul ar trebui să fie consensual, reversibil și cu scopul de a reduce riscul de recidivă. Moțiune dispune ca guvernul să înființeze comisia relevantă.
Guvernul de dreapta al premierului Giorgia Meloni încearcă să pară dur în ceea ce privește legea și ordinea.
De la venirea sa la putere în 2022, executiv italian a introdus legi care stabilesc zeci de infracțiuni noi și înăspresc pedepsele.
Meloni a fost vârful de lance al redezvoltării Caivano, un orașel defavorizat de la marginea orașului Napoli, care a devenit un simbol al criminalității și al sărăciei după violarea în grup a două verișoare preadolescente, faptă pentru care au fost condamnate cinci persoane, citează Digi24.ro.
Meloni a declarat la începutul acestei luni că securitatea este „prioritatea” sa pentru următoarele câteva luni.
Liga de extremă-dreapta, care face parte din coaliția de guvernare a lui Meloni și care a făcut din elaborarea unei legi privind castrarea chimică a pedofililor și violatorilor o parte esențială a platformei sale, a înaintat moțiunea.
Conform propunerilor Ligii, infractorii sexuali condamnați ar putea primi o pedeapsă cu suspendare în schimbul supunerii unui tratament de blocare a hormonilor.
Castrarea chimică constă în administrarea de medicamente care inhibă eliberarea hormonilor care stimulează testiculele să producă testosteron, diminuând astfel libidoul.
Castrarea chimică obligatorie este permisă în Rusia și Polonia și în unele state americane pentru anumite infracțiuni. Însă există îndoieli și cu privire la eficiența acesteia în prevenirea recidivei, iar experții spun că poate avea efecte secundare fizice și psihologice.
Grupurile feministe au avertizat că motivele din spatele infracțiunilor sexuale violente, cum ar fi violul, nu sunt impulsuri sexuale de neoprit, ci factori culturali.
Actualul ministru italian al justiției, Carlo Nordio, s-a opus unor propuneri similare în 2019, înainte de a intra în guvern, afirmând că acestea reprezintă „o întoarcere la epoca medievală”.
Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung
Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.
Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.
Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.
În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.
În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.
Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.
Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.
În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.
”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.
În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.
În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.
Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.
