Tiraspolul prelungește Codul Galben de amenințare teroristă

Printr-un decret emis de așa-numitul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, perioada de valabilitate a nivelului ridicat „galben” de amenințare teroristă pe teritoriul din stânga Nistrului a fost prelungită cu 15 zile.

Tiraspolul prelungește Codul Galben de amenințare teroristă

Amintim că la 26 aprilie anul curent în regiunea transnistreană a fost instituit Cod Roșu de amenințare teroristă, în contextul unor alerte cu bombă și explozii care au avut loc pe teritoriul teritoriului controlat de Tiraspol, transmite replicamedia.md.

Din 25 mai, nivelul amenințării teroriste a fost coborât de la „roșu” la „galben”. De asemenea, prevede măsuri sporite de securitate.

Amintim că, în zilele de 25, 26 aprilie și 6 mai au avut loc mai multe explozii în stânga Nistrului.

Macron cere suspendarea investiţiilor în SUA după tarifele vamale impuse de Trump

Emmanuel Macron a cerut companiilor europene să-şi suspende investiţiile planificate în Statele Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat tarife globale radicale asupra importurilor americane, scrie mediafax.ro

„Avem nevoie de solidaritate colectivă”, a transmis președintele francez.La scurt timp după anunţul preşedintelui american făcut la Casa Albă, Emmanuel Macron a avut o întâlnire la Palatul Élysée cu reprezentanţi ai industriilor afectate de măsurile tarifare dezvăluite de Statele Unite. A fost o ocazie pentru şeful statului de a transmite un mesaj de fermitate şi de a chema europenii la unitate.

„Cred că ceea ce este important, şi acesta este un efort care care trebuie făcut pe sectoare, este ca investiţiile care urmează să vină sau investiţiile anunţate în ultimele săptămâni să fie suspendate până când lucrurile sunt clarificate cu Statele Unite.

Care ar fi mesajul dacă mari actori europeni ar investi miliarde de euro în economia americană, în momentul în care ei ne lovesc? Avem nevoie de solidaritate colectivă”, a transmis președintele Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a declarat că deocamdată nu este exclus niciun răspuns şi a sugerat utilizarea mecanismului anti-coerciţie, răspunsuri care vizează serviciile digitale şi analizarea mecanismelor de finanţare a economiei americane.

Macron a estimat că răspunsul la tarifele reciproce va fi „mai amplu” decât represaliile anterioare la tarifele americane pentru oţel şi aluminiu.

De asemenea, Macron a numit taxele vamale „un șoc pentru comerțul internațional” , și nu doar pentru Uniunea Europeană sau Franța .Lista dezvăluită miercuri seara de Trump include teritorii franceze „de peste mări” precum Reunion şi Saint-Pierre şi Miquelon, vizate de „tarife exorbitante”, potrivit lui Emmanuel Macron.

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre conflictul transnistrean: Poziția Kievului rămâne neschimbată

Ucraina își menține sprijinul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit diplomatului, poziția Kievului privind acest conflict înghețat rămâne neschimbată, iar rezultatul final al procesului de reglementare trebuie să fie reintegrarea Republicii Moldova sau, cel puțin, restabilirea controlului juridic deplin al autorităților de la Chișinău asupra raioanelor din stânga Nistrului.

Diplomatul a precizat că forma de organizare a regiunii din stânga Nistrului: fie că va fi zonă autonomă sau vor fi raioane obișnuite – este o decizie care aparține exclusiv autorităților de la Chișinău: „Nu are absolut nicio importanță. Este o treabă internă a Republicii Moldova. Ceea ce contează este ca integritatea și suveranitatea statului, în granițele recunoscute internațional, să fie păstrate. Acesta este punctul forte al reglementării. Bineînțeles, totul va depinde inclusiv de rezultatul și consecințele acestui război”.

Întrebat dacă viitorul dosarului transnistrean va depinde de pacea din Ucraina, ambasadorul Rohovei a afirmat că nu cunoaște despre acest lucru: „Deocamdată nu s-au purtat discuții și nu s-au pus pe masa negocierilor astfel de inițiative. Reieșind din faptul că acest teritoriu este parte a Republicii Moldova și este o chestiune internă a acestui stat, dar având în vedere că în statul vecin, Ucraina, are loc o agresiune militară din partea Federației Ruse, bineînțeles că există tangențe. În primul rând, liniștea și lipsa provocărilor în regiunea transnistreană sunt în interesul nostru”.

Cu referire la speculațiile precum că țara vecină ar dori să invadeze regiunea transnistreană, Paun Rahovei a precizat că „Ucraina este un stat de drept care respectă dreptul internațional și nu va intra niciodată pe teritoriul altui stat. Aceste teze, probabil, au fost învățate la Moscova și de asta le pronunță”.

Prezența trupelor ruse în Transnistria reprezintă un „risc și un pericol”, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, susține Paun Rohovei. Potrivit lui, o condiție importantă pentru soluționarea acestui conflict este demilitarizarea regiunii și gestionarea munițiilor aflate la Cobasna.

„Un alt punct foarte important care va fi necesar de a-l realiza pe viitor este transformarea actualei misiuni de „pacificare”. Sunt un grup de militari aflat sub controlul Moscovei. Noi vedem transformarea acestei misiuni într-una civilă, nu militară, aflată sub egida unei organizații internaționale”, a reiterat Rohovei.

Diplomatul a mai spus că Ucraina nu va accepta niciodată să se așeze la masa negocierilor cu un stat agresor, care – încă de la începutul invaziei – anunța, cu o cinism incredibil, că „russkiy mir” va ajunge până în Transnistria.

Foametea, o crimă organizată: Doi savanți australieni au studiat arhivele din Republica Moldova și Ucraina

Doi profesori universitari din Australia și-au prezentat, la Chișinău, rezultatele cercetării privind foametea din anii 1946-1947 din fosta RSSM. Cercetătorii au comparat foamea sovietică cu alte fenomene de acest fel. Cei doi s-au bazat pe materiale din arhivele din Republica Moldova și Ucraina. Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională a Arhivelor și Universitatea de Stat din Moldovei, scrie moldova1.md

Concluziile cercetărilor despre dimensiunea foametei în fosta RSSM, în comparație cu alte țări, este uluitoare.

„Desigur a fost o secetă severă în 1946. Dar o importanță mare a avut-o și factorul politic. Au fost confiscate multe produse”, a menționat profesorul Stephen Wheatcroft.

„Din păcate, istoriografia este foarte săracă referitor la acest subiect. O mare atenție a fost acordată Holodomorului din anii 30. Foametea a fost nu doar o cauză a războiului, dar în sine este o problemă istorică. Lucrăm acum în arhivele ucrainene, cele moldovenești și căutăm informații noi pentru a cerceta cu acuratețe acest subiect”, a adăugat profesorul Filip Slaveski.

„De zece ori mai mare mortalitatea a fost ca în Rusia și de cinci ori mai mare ca în Ucraina. Deci, dacă vreți, epicentrul foametei sovietice este în RSS Moldovenească. Și mai mult decât atât, în fostele teritorii românești – și sudul Basarabiei, și nordul Bucovinei”, afirmă directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

„Faptul că la doi ani după război a fost posibilă moartea a 200 de mii de oameni într-un teritoriu recent „eliberat” din punct de vedere al regimului sovietic, ne arată, de fapt, natura acestui regim”, constată Andrei Cușco, cercetător științific din Iași.

Mulți dintre cei prezenți la eveniment au spus că foametea a fost o crimă organizată.

A fost săvârșită o crimă. Foametea a fost organizată de ruși.

O tragedie în care a avut de suferit poporul nostru, au suferit ucrainenii, chiar și rușii au suferit și țările controlate de ruși.

”Sunt din Ucraina și am auzit despre foamete în timpul Uniunii Sovietice. A fost provocată de puterea sovietică, de deciziile, acțiunile și politicile deloc bune ale acesteia, inclusiv în Republica Moldova.

Prelegerea publică este parte a suitei evenimentelor prilejuite de Ziua Comemorării Victimelor Foametei Organizate, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie. Tristei aniversări îi este consacrată expoziția Muzeul Național de Etnografie „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”, organizată la Conacul Balioz din Ivancea.

Mai mulți muzicieni din Belarus au interpretat melodia unei trupe ucrainene, chiar în centrul Minskului. Video
Articolul anterior
China a încheiat cooperarea cu SUA în mai multe domenii după vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi
Articolul următor
Close menu