Topul celor mai puternice pașapoarte din lume. În câte țări poți călători fără viză

16/10/2018

News

Puterea pașaportului unei țări este dată de numărul de state în care cetățenii acelei țări pot călători fără viză sau alte restricții de circulație. Potrivit Henley & Partners Passport Index pe 2018, Singapore nu mai este statul cu cel mai puternic pașaport din lume, primul loc al clasamentului fiind ocupat în acest an de Japonia.

Astfel, japonezii pot călători în 190 de state fără viză, în timp ce singaporezii în 189 de state. Totodată, Germania, a căzut pe locul trei, de pe doi, anul trecut. Germanii sunt, astfel, la egalitate cu francezii și sud-coreenii și pot intra fără viză în 188 de țări.

Potrivit analizei, în afară de primele două locuri, majoritatea statelor care ocupă primele 20 de poziții sunt din Europa. Cea mai semnificativă evoluție în acest an, față de anul trecut, este Georgia, care a urcat în clasament 18 poziții. De asemenea, Ucraina și Emiratele Arabe Unite au urcat 17 locuri în top. De altfel, Emiratele au urcat 40 de poziții în clasament, în ultimii 10 ani.

Statele Unite impart poziția a 5-a în clasament cu Norvegia, Marea Britanie, Austria, Luxemburg, Olanda și Portugalia. Cetățenii acestor țări pot călători fără viză în 186 de state.

Cetățenii cu pașaport de România pot călători liber în 169 de țări, la egalitate cu bulgarii și croații. Cetățenii din Rep. Moldova pot călători fără viză în 122 de țări.

La coada clasamentului se află Irak și Afghanistan, țări ai căror cetățeni au acces liber în doar 30 de țări, Siria și Somalia (32 de țări). Beneficiile unui pașaport puternic includ, pe lângă posibilitatea de a călători fără viză, și taxe mai puține sau posibilitate de a munci sau de a învăța peste hotare. În 2018, 143 de state din cele 199 de state analizate au primit acces liber în alte țări, în timp ce penstru șapte state, accesul a fost limitat.

Mai jos, clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume, potrivit Henley & Partners Passport Index:

1.Japonia – 190 de destinații fără viză;
2.Singapore – 189 destinații fără viză;
3.Germania, Franța, Coreea de Sud – 188 destinații fără viză;
4.Danemarca, Finlanda, Italia, Suedia, Spania – 187 destinații fără viză;
5.Norvegia, Marea Britanie, Austria, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Statele Unite – 186 destinații fără viză;
6.Belgia, Elveția, Irlanda, Canada – 185 destinații fără viză;
7.Australia, Grecia, Malta – 183 destinații fără viză;
8.Noua Zeelandă, Cehia – 182 destinații fără viză;
9.Islanda – 181 destinații fără viză;
10.Ungaria, Slovenia, Malaysia – 180 destinații fără viză;
11.Slovacia, Letonia, Lituania – 179 destinații fără viză;
12.Liechtenstein, Estonia – 178 destinații fără viză;
13.Polonia – 175 destinații fără viză;
14.Monaco, Chile – 174 destinații fără viză;
15.Cipru – 173 destinații fără viză;
16.Brazilia – 171 destinații fără viză;
17.Argentina, Hog Kong – 170 destinații fără viză;
18.Croația, Bulgaria, România – 169 destinații fără viză;
19. Andorra, San Marino – 168 destinații fără viză;
20.Brunei – 165 destinații fără viză;
21.Israel, Barbados, Emiratele Arabe Unite – 161 destinații fără viză.

sursa

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.