Tortură, violență sexuală, printre miile de crime comise de ruși împotriva copiilor din Ucraina

Ucraina a deschis peste 3.000 de dosare penale pentru crime ale Rusiei comise împotriva copiilor din țară, inclusiv zeci de cazuri de tortură, răpiri, cazuri de violență sexuală, au declarat joi procurorii ucraineni, transmite Digi24, conform CNN.

Acuzațiile includ „crimă, mutilări, strămutare forțată, deportare, violență sexuală împotriva copiilor și răpire”, a declarat pentru Interfax-Ucraina Iulia Usenko, șefa Departamentului pentru Protecția Intereselor Copiilor și Combaterea Violenței din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei.

Usenko a spus că aceste presupuse crime sunt „deseori combinate cu tortură și privarea ilegală de libertate” și că „organele de anchetă preliminară și procurorii documentează astfel de infracțiuni în peste 3.200 de proceduri penale”.

De când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie anul trecut, autoritățile ucrainene, grupurile de drepturile omului și copiilor, organisme internaționale și organizații de știri au documentat un număr copleșitor de dovezi despre presupusele crime de război și abuzuri ale drepturilor omului din Rusia.

Rusia a negat în mod repetat aceste acuzații de tortură și încălcări ale drepturilor omului

Potrivit lui Usenko, procurorii au documentat cazurile a 75 de copii care au suferit diferite forme de tortură după ce au căzut în mâinile forțelor ruse.

Ea a spus că 69 dintre aceștia se aflau în satul Yahidne, în regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei. Copiii au fost ținuți în subsolul unei școli împreună cu adulți, iar condițiile și tratamentul lor „este echivalat cu tortură”, a spus Usenko.

Cazuri izolate de tortură asupra copiilor au fost, de asemenea, documentate în regiunile din sudul Herson și nord-estul Harkiv, unde copiii au fost „privați de libertate și supuși torturii fizice”, a spus Usenko.

„Erau ținuți în camerele de tortură împreună cu adulții, nu conta pentru ei dacă era un adult sau un copil minor acolo”, a adăugat ea.

Unii copii au fost reținuți pentru că rușii au susținut că aceștia au răspândit informații despre mișcarea echipamentelor militare rusești și a trupelor sale, a spus Usenko.

Rapoartele despre presupuse torturi împotriva copiilor au ieșit la iveală după ce unele teritorii ucrainene au fost preluate din forțele ruse de ocupare.

Acestea includ 13 presupuse cazuri de violență sexuală împotriva copiilor, dintre care cel mai mic era o fetiță de 4 ani, a spus Usenko. Rusia nu a comentat imediat interviul lui Usenko.

Tratamentul aplicat de Rusia copiilor din Ucraina este și în atenția organismelor internaționale

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru oficialul rus Maria Lvova-Belova pentru o presupusă schemă de deportare a copiilor ucraineni în Rusia.

Guvernul rus a apărat această practică, spunând că salvează copiii și neagă că deportările sunt forțate. Kremlinul a etichetat acțiunile CPI drept „revoltătoare și inacceptabile”.

Lvova-Belova, observatoare pentru drepturile copiilor, și alți oficiali ruși au declarat în iulie că peste 700.000 de copii ucraineni au fost duși din zonele de conflict din Ucraina în Rusia de la începutul războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că „371 de copii au fost returnați în Ucraina din deportare. În același timp, știm cu siguranță despre cel puțin 19.505 de copii ucraineni deportați, iar aceasta este doar o parte din toți micuții noștri ucraineni care sunt în continuare cu inamicul. Și trebuie să îi returnăm pe toți.”

„Agresiunea Rusiei este despre viitorul Ucrainei și nu există viitor fără copii”

Un raport publicat în februarie detaliază acuzațiile privind o rețea extinsă de zeci de tabere în care copiii au fost supuși „reeducarii politice”, inclusiv educație academică, culturală și, în unele cazuri, militară, centrată pe Rusia.

Un briefing al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite de săptămâna trecută s-a concentrat asupra impactului războiului asupra copiilor din Ucraina, deportările și tratamentul copiilor fiind în centrul atenției.

De la începutul războiului, cel puțin 545 de copii au fost uciși și aproape 17.000 au fost răniți, deși cifrele reale ar putea fi mult mai mari, potrivit Rosemary DiCarlo, subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii.

Reprezentantul Ucrainei la ONU, Serghii Kyslytsya, a declarat că Rusia a urmat o politică de răpire în masă și îndoctrinare forțată a copiilor ucraineni, începând din 2014.

„Agresiunea Rusiei este despre viitorul Ucrainei și nu există viitor fără copii”, a spus el.

Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a lansat noi sancțiuni care vizează mai mult de o duzină de persoane și entități implicate în transferul forțat și deportarea copiilor ucraineni.

Statele Unite au sancționat-o deja pe Lvova-Belova pentru implicarea ei în schemă. Noile măsuri vizează cinci politicieni ruși care au fost „implicați în facilitarea deportării copiilor ucraineni în Rusia și în adoptarea acestora de către familiile ruse”, a spus Departamentul de Stat.

Două minore suspecte au încercat să fugă de carabinieri. La fața locului a fost solicitată intervenția grupei operative

Două minore de 17 ani, cu un comportament suspect, au atras atenția carabinierilor. Fiind oprite pentru verificări, acestea au devenit agresive și au încercat să fugă. Incidentul s-a produs pe strada Timiș din Chișinău, transmite Știri.md.

Datorită intervenției rapide, carabinieri le-au oprit. Una dintre adolescente avea 76 de pachețele cu o substanță galbenă, 34 de pachețele cu o substanță neagră și 22 – cu o substanță albastră. Preliminar ar fi vorba de substanțe interzise.

„La fața locului a fost solicitată intervenția grupei operative a Inspectoratului de Poliție Centru, care a preluat cazul pentru documentare și stabilirea exactă a compoziției substanțelor, precum și a circumstanțelor în care acestea au fost deținute”, informează IGC.

O nouă intervenție SMURD: Un copil de 11 ani a fost transportat de urgență la Cluj-Napoca

Un copil de 11 ani, grav bolnav, a fost transportat, în colaborare cu Serviciul SMURD România, la Cluj Napoca. Intervenția a avut loc joi, 24 aprilie, ora 18:00.

Copilul a fost spitalizat la 31 martie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, cu o patologie severă. Aici, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.

Totuși, starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament. În aceste condiții, medicii specialiști, printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România, au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.

 Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes. Specialiștii basarabeni au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași.

Cavcaliuc s-a bucurat degeaba, lista de sancțiuni a UE pentru fugari rămâne neschimbată

Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, aflată într-o vizită la Chişinău, a dezmințit faptul că fugarul Gheorghe Cavcaliuc, liderul Partidului Acasă Construim Europa, ar fi fost scos din lista de sancțiuni ale Uniunii Europene, transmite TVR Moldova.

„Această persoană nu a fost scoasă din lista de sancțiuni. Lista de sancțiuni rămâne în vigoare în continuare. Nu au intervenit schimbări. Acest lucru demonstrează că astfel de dezinformări parvin din diferite surse și trebuie să oferim sprijin în continuare ca să demontăm această dezinformare”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Chișinău.

Joi, Gheorghe Cavcaliuc, care a fugit din Republica Moldova, după scrutinul parlamentar din 11 iulie 2021, cercetat în mai multe dosare penale, a spus pe rețelele sale de socializare că salută decizia Uniunii Europene și că îi mulțumește pentru hotărârea de a nu prelungi sancțiunile politice împotriva lui.

Gheorghe Cavcaliuc a fost şef-adjunct al Inspectoratului Genelal de Poliţie în perioada guvernării Partidului Democrat din Moldova. El este cercetat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, precum şi pentru huliganism.

Mai exact, Cavcaliuc, care se află la Londra, are calitate de învinuit în „dosarele penale fabricate în privința lui Gheorghe Petic și Ruslan Verbițchi, precum și în dosarul „Verde de briliant”. El a fost dat în căutare de Interpol însă, la scurt timp, urmărirea sa a fost blocată „fiind invocat articolul 3 al Constituției Interpol”.

În mai 2023, Consiliul UE a decis sancționarea a cinci persoane acuzate că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova.

Era vorba despre controversaţii politicieni de la Chişinău: Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika. În plus, autoritățile de la Chișinău și UE declarau atunci că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.

Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE, confiscarea bunurilor şi blocarea conturilor de pe teritoriul blocului comunitar.

Noi avioane de ultimă generație în dotarea SMURD, care operează inclusiv pe teritoriul Republicii Moldovei
Articolul anterior
Uniunea Europeană se confruntă cu un număr record de migranţi
Articolul următor
Close menu