Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr de migranţi din 2015 şi până în prezent, cei mai mulţi dintre aceştia sosind în Italia şi Grecia unde mecanismele de recepţie au fost expuse la un stres puternic.
Frontex a raportat un declin pe cea de-a doua cea mai populară rută de migraţie, ruta Balcanilor de Vest – care se referă la sosirile neregulate în UE prin regiunea ce cuprinde Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Au fost detectaţi peste 52.200 de migranţi, o scădere de 26%, în special în contextul unor politici mai aspre privind acordarea vizelor, scrie Agerpres.
În timp ce numărul persoanelor aflate în taberele pentru migranţi din sudul Bosniei şi Herţegovina a scăzut semnificativ, ţara continuă să funcţioneze ca o zonă de tranzit pentru migranţii care doresc să ajungă în UE. Tendinţa este de flux continuu şi în contextul în care vecina Croaţia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie 2023.
În Slovenia, numărul intrărilor ilegale înregistrate între ianuarie şi iulie a crescut semnificativ prin comparaţie cu 2022. Datele publicate de poliţie arată o creştere de la 10.103 la 26.871. Croaţia rămâne principalul nod de intrare pentru migranţii ilegali, cu 25.431 de intrări interceptate prin comparaţie cu 8.330 în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Între timp, situaţia în ceea ce priveşte numărul migranţilor din Serbia rămâne neschimbată. De la începutul acestui an, aproximativ 73.000 de migranţi au trecut prin centrele de recepţie din Serbia.
În Ungaria vecină guvernul premierului Viktor Orban a eliberat din închisori un număr de 1.400 de traficanţi de oameni condamnaţi şi le-a acordat un răgaz de trei zile pentru a părăsi ţara în luna aprilie. Luna trecută, Comisia Europeană a lansat o procedură legală împotriva Ungariei.
Politica de migraţie a UE: un acord istoric pe un drum dificil
UE a recurs la un număr de acţiuni împotriva migraţiei neregulate. După ani de luptă, statele membre ale UE au ajuns la un acord istoric cu privire la două legi incluse în iunie în Noul Pact cu privire la Azil şi Migraţie. Reforma cuprinzătoare a politicii de azil a blocului european a fost descrisă drept istorică. Pactul a fost propus de Comisia Europeană în 2020 pentru a crea un proces de migraţie şi azil mai corect, eficient şi mai sustenabil pentru întregul bloc.
Conform noului plan, cererile de azil vor fi procesate în interval de 12 săptămâni şi toţi migranţii trebuie să fie distribuiţi între cele 27 de state membre în funcţie de PIB şi de populaţie. Obiectivul este de a ajunge la 30.000 de relocări pe an.
Compromisul fixează un nou mecanism de solidaritate şi stipulează că acceptarea refugiaţilor nu trebuie să mai fie voluntară ci obligatorie. Ţările care nu doresc să preia refugiaţi vor fi obligate să plătească compensaţii în valoare de 20.000 de euro de persoană. În cazul unei crize, Comisia va decide dacă o ţară are nevoie de solidaritate, în cazul în care se produce o explozie a fluxului de sosiri.