Uniunea Europeană se confruntă cu un număr record de migranţi

Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr de migranţi din 2015 şi până în prezent, cei mai mulţi dintre aceştia sosind în Italia şi Grecia unde mecanismele de recepţie au fost expuse la un stres puternic.

foto: Shutterstock

Frontex a raportat un declin pe cea de-a doua cea mai populară rută de migraţie, ruta Balcanilor de Vest – care se referă la sosirile neregulate în UE prin regiunea ce cuprinde Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Au fost detectaţi peste 52.200 de migranţi, o scădere de 26%, în special în contextul unor politici mai aspre privind acordarea vizelor, scrie Agerpres.

În timp ce numărul persoanelor aflate în taberele pentru migranţi din sudul Bosniei şi Herţegovina a scăzut semnificativ, ţara continuă să funcţioneze ca o zonă de tranzit pentru migranţii care doresc să ajungă în UE. Tendinţa este de flux continuu şi în contextul în care vecina Croaţia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie 2023.

În Slovenia, numărul intrărilor ilegale înregistrate între ianuarie şi iulie a crescut semnificativ prin comparaţie cu 2022. Datele publicate de poliţie arată o creştere de la 10.103 la 26.871. Croaţia rămâne principalul nod de intrare pentru migranţii ilegali, cu 25.431 de intrări interceptate prin comparaţie cu 8.330 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Între timp, situaţia în ceea ce priveşte numărul migranţilor din Serbia rămâne neschimbată. De la începutul acestui an, aproximativ 73.000 de migranţi au trecut prin centrele de recepţie din Serbia.

În Ungaria vecină guvernul premierului Viktor Orban a eliberat din închisori un număr de 1.400 de traficanţi de oameni condamnaţi şi le-a acordat un răgaz de trei zile pentru a părăsi ţara în luna aprilie. Luna trecută, Comisia Europeană a lansat o procedură legală împotriva Ungariei.

Politica de migraţie a UE: un acord istoric pe un drum dificil

UE a recurs la un număr de acţiuni împotriva migraţiei neregulate. După ani de luptă, statele membre ale UE au ajuns la un acord istoric cu privire la două legi incluse în iunie în Noul Pact cu privire la Azil şi Migraţie. Reforma cuprinzătoare a politicii de azil a blocului european a fost descrisă drept istorică. Pactul a fost propus de Comisia Europeană în 2020 pentru a crea un proces de migraţie şi azil mai corect, eficient şi mai sustenabil pentru întregul bloc.

Conform noului plan, cererile de azil vor fi procesate în interval de 12 săptămâni şi toţi migranţii trebuie să fie distribuiţi între cele 27 de state membre în funcţie de PIB şi de populaţie. Obiectivul este de a ajunge la 30.000 de relocări pe an.

Compromisul fixează un nou mecanism de solidaritate şi stipulează că acceptarea refugiaţilor nu trebuie să mai fie voluntară ci obligatorie. Ţările care nu doresc să preia refugiaţi vor fi obligate să plătească compensaţii în valoare de 20.000 de euro de persoană. În cazul unei crize, Comisia va decide dacă o ţară are nevoie de solidaritate, în cazul în care se produce o explozie a fluxului de sosiri.

Clienții unor restaurante vor fi taxați dacă nu mănâncă tot din farfurie. Câți bani vor trebui să plătească

Administratorul unui restaurant din Viena, Austria, a decis să introducă o regulă conform căreia clienții care nu mănâncă tot din farfurie vor fi taxați. Aceasta regulă a fost adoptată și de un bar din Elveția.

Este vorba despre restaurantul cu specific chinezesc Lucky Wok, de tip „All you can eat (n.r. – mănânci cât poți), care se află în cartierul Florisdorf din Viena. Clienții care își umplu în exces farfuria și nu termină mâncarea sunt nevoiți să plătească o taxă în valoare de 2 euro.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția, relatează Blick.

Restaurantul atrage atenția asupra acestui lucru în meniul său: „Atenție! Vă cerem înțelegere! Se vor percepe 2 euro pentru fiecare farfurie rămasă neterminată!”, este scris vizibil pe prima pagină a meniului.

„Dar cine se uită la meniul unui restaurant unde mănânci cât poți?”, s-a întrebat un client după ce o chelneriță l-a atenționat.

„Dacă oaspeții nu își termină mâncarea, atunci este o risipă completă”, a precizat conducerea Lucky Wok. Abordarea „nu este în niciun caz intenționată ca hărțuire”, au explicat proprietarii localului.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția. Acesta percepe o taxă de 5,1 euro clienților care nu termină ce au în farfurie.

„Eu am învățat că mâncarea este valoroasă, nu o arunci!”, a explicat proprietarul Salman Ghauri, care a crescut în India. „Este foarte important să tratezi mâncarea cu respect. Întotdeauna îmi avertizez clienții de trei ori și oamenii înțeleg asta. Farfuriile se întorc aproape întotdeauna goale”, a spus el.

Johannes Hahn consideră că Moldova poate deveni membră a UE până în 2030

Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, este convins că Republica Moldova poate deveni membră a UE până în anul 2030.

Oficialul european a făcut această declaraţie răspunzând joi la întrebările jurnaliştilor în cadrul unei vizite la Chişinău, transmite infotag.md.

„Bineînţeles (Moldova poate deveni membră a UE până în 2030 – „I”). Mai este încă de lucru, dar trebuie să spun că „însoţesc” Moldova de mai bine de un deceniu, am văzut „ascensiuni şi declinuri”, dar acum văd doar o tendinţă pozitivă…. Mai este încă de lucru, dar dacă se face la timp, putem începe negocierile reale şi atunci totul este posibil…. Sunt mai mult decât sigur că totul este posibil”, a spus oficialul.

Hahn este încrezător că Moldova va reuşi să facă munca necesară şi să obţină aprobarea Consiliului UE pentru a putea începe negocierile oficiale. El a spus că „temele” pe care Moldova trebuie să le facă se referă la sistemul de justiţie şi la respectarea principiilor statului de drept.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Moldovenii care au muncit în Spania vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaş.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Acordul în domeniul securității sociale între cele două țări, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022, va intra în vigoare pe 1 iunie curent, transmite ziar.md.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională.

„Pentru a beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care R. Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă a celuilalt stat contractant”, a notat MMPS.

Informații cu privire la țările cu care R. Moldova a încheiat Acorduri de securitate socială, tipurile de prestații stabilite și instituțiilE responsabile de implementarea acestora din partea celuilalt stat contractant, pot fi găsite aici. Totodată, informații utile pentru lucrătorii migranți sunt disponibile pe pagina CNAS, la rubrica Relaţii internaţionale.

Conform datelor oficiale, în prezent în Spania sunt stabiliți circa 22 mii de cetățeni ai R. Moldova. Țara noastră a încheiat acorduri de securitate socială cu 18 țări: Republica Austria, Republica Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Italia, Letonia, Grecia, Spania, dintre care 17 sunt deja în vigoare.

Tortură, violență sexuală, printre miile de crime comise de ruși împotriva copiilor din Ucraina
Articolul anterior
Un avion care pleca din România spre Germania nu a putut decola pentru că pasagerii erau prea grei. 15 dintre ei au fost dați jos
Articolul următor