Trupele ucrainene ar fi trecut granița în regiunea rusă Belgorod

28/03/2025

News

Armata ucraineană pierde treptat controlul asupra teritoriului ocupat anul trecut în regiunea rusă Kursk, dar desfășoară în paralel o incursiune în regiunea rusă învecinată Belgorod, confirmă bloggeri militari citați vineri de Reuters.

Spre deosebire de ofensiva lansată în august anul trecut în Kursk, cea desfășurată acum în Belgorod este mai puțin mediatizată, ambele tabere păstrând în mare parte tăcerea la nivel oficial. Astfel, nici Moscova și nici Kievul nu au confirmat relatările despre lupte care ar fi ajuns în partea rusă a frontierei, iar în urmă cu zece zile Ministerul rus al Apărării afirma că a zădărnicit tentative ucrainene de a străpunge granița în Belgorod, scrie G4media.

Mai mulți bloggeri militari ruși au fost însă unanimi vineri în estimarea că trupe ucrainene sunt într-adevăr în interiorul acestei provincii și duc acolo lupte împotriva celor ruse.

Astfel, blogul militar Rybar, cu 1,3 milioane de urmăritori, afirmă că sunt în desfășurare lupte grele în satul Popovka, iar cele două tabere se atacă reciproc cu drone.

De asemenea, canalul de Telegram „Doi Maiori” scrie despre „operațiuni defensive” desfășurate de armata rusă în Belgorod. „Se execută constant foc asupra concentrărilor de trupe ale forțelor armate ucrainene, dar inamicul încă are un potențial ofensiv semnificativ în această direcție și nu a abandonat planurile pentru noi străpungeri, inclusiv în noi sectoare ale frontului”, explică analiza acestui blog.

Potrivit unui al treilea blog militar rus, denumit „Arhangelul Spețnaza”, au loc lupte în provincia Belgorod de asemenea în satul Demidovka și soldați ucraineni sunt încercuiți acolo, transmite Agerpres.

Nu este clar scopul acestei noi incursiuni ucrainene peste graniță, o ipoteză fiind încercarea de a dispersa trupele ruse care încearcă să recupereze în provincia vecină Kursk întreg teritoriul care se mai află sub control ucrainean. Potrivit blogului Rybar, armata rusă a mutat deja trupe din Kursk pentru a consolida apărarea în Belgorod.

Aici trupele ucrainene par să fi pătruns 3-4 kilometri peste graniță după ce au străpuns o primă linie defensivă a armatei ruse în Belgorod, afirmă un analist militar al centrului finlandez Black Bird Group, Emil Kastehelmi, care consideră însă improbabil ca armata ucraineană să poată reuși o străpungere semnificativă pe acel sector și să amenințe orașe ori rute logistice rusești importante.

„Ucrainenii ar putea, teoretic, să ocupe mai multe sate în zona de graniță, dar aceasta nu înseamnă o străpungere, ar fi mai degrabă un mic succes tactic, în direcția Demidovka nu se poate obține mult la nivel strategic sau operațional”, explică analistul citat.

Spre deosebire de ofensiva lansată în Kursk, acum, în cea din Belgorod, „s-a cam pierdut elementul surprizei, iar prezența rusă în zonă este suficient de puternică pentru a putea desfășura măcar operațiuni defensive cât de cât de succes”, mai estimează Emil Kastehelmi.

În acest timp, pe frontul din Kursk, Ministerul rus al Apărării a susținut vineri că trupele sale au recuperat satul Gogolevka, una dintre cele câteva localități încă aflate sub controlul armatei ucrainene din cele circa o sută pe care aceasta le ocupase în august. De partea sa, Statul Major ucrainean a susținut tot vineri că în ultimele 24 de ore unitățile ucrainene au respins 18 asalturi rusești în Kursk.

Conform hărților de front ale portalului ucrainean de analiză militară DeepState, trupele ruse au recuperat doar o parte din satul Gogolevka, iar trupele ucrainene mai controlează o suprafață de sub 80 de kilometri pătrați în Kursk, într-o zonă din vecinătatea graniței ruso-ucrainene

Ocupând inițial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătrați, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor rusești, sprijinite și de trupe nord-coreene. De la începutul lunii martie pierderile ucrainene s-au accelerat în urma unei contraofensive ruse puternice, unitățile ucrainene pierzând inclusiv controlul asupra orașului Sudja, cea mai importantă poziție pe care o ocupaseră în Kursk.

Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial și singurul succes militar al Kievului în precedentele 18 luni de război, deși armata ucraineană nu a reușit să ajungă la centrala nucleară Kursk și nici să forțeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat că prin ocuparea unei porțiuni de teritoriu rus ar fi putut avea o monedă de schimb la eventuale negocieri de pace cu Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat luna aceasta provincia Kursk, încercând astfel să transmită un semnal de încredere că aceasta ar putea fi recucerită complet în curând.

O mașină de poliție și un troleibuz s-au lovit în centrul Capitalei

Un accident rutier a avut loc astăzi, 1 aprilie, în centrul Capitalei.

Mai exact, incidentul s-a produs la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Viteazul, transmite info1.md.

În accident a fost implicată o mașină de poliție și un troleibuz.Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

VIDEO// Ucrainenii au distrus un buncăr rusesc

Aviația ucraineană a publicat pe rețelele sociale o înregistrare video cu distrugerea, de către un avion MiG-29, a unui buncăr al armatei ruse din regiunea Herson. Conform surselor pro-ucrainene atacul a vizat un număr neprecizat de ofițeri superiori ruși, scrie digi24.ro

„Forțele aeriene ucrainene au lovit un post de comandă subteran al rușilor. Ținând cont că acest gen de fortificații relativ sofisticate sunt destinate ștabilor și nu răcanilor, putem presupune fără teama de a greși că în interior se aflau niște ofițeri de rang înalt în momentul exploziei”, a comentat respectiva înregistare de pe X/Twitter un utilizator pro-ucrainean.

The Ukrainian Air Force struck a Russian underground post. Considering that this kind of rather sophisticated fortifications are meant for high-profile brass and not for some grunts it is safe to assume this some high ranking Russian was inside when this thing blew up.… pic.twitter.com/W1RYLYRYBX
— (((Tendar))) (@Tendar) March 31, 2025

Avionul MiG-29 ucrainean a lansat asupra buncărului o bombă de precizie GBU62 JDAM cu rază lungă, prevăzută cu kit de planare.

Imaginile atacului ucrainean asupra buncărului rusesc au fost geolocalizate în apropiere de satul Neciaeve, regiunea Herson.

A scăzut forța de muncă în 2024

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)²”, în anul 2024, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel:

populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural.

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale⁴ a fost de 58,2%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități⁵ a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Forța de muncă: ocuparea și șomajul în anul 2024¹

01.04.2025 138 Imprimare

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)²”, în anul 2024:

forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023;
populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Forța de muncă

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe sexe și medii, anii 2020-2024

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități⁵ a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,7% față de anul 2023 (886,9 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea femeilor nu o depășește cu mult pe cea a bărbaților (51,0% femei și, respectiv, 49,0% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost puțin mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (50,4% mediul rural și, respectiv, 49,6% mediul urban).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 42,7%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (43,1% în 2023). Rata de ocupare a bărbaților (45,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,0%) și în mediul urban (49,1%) mai mare față de mediul rural (37,8%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani⁶a fost de 56,8%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (55,7% în 2023). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 58,6%, în comparație cu femeile – 55,1% și în mediul urban – 63,3% față de mediul rural – 51,5%.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 29,8%, la persoanele de 15-34 ani – 39,6% și la categoria 15-64 ani – 52,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 55,7%.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 17,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 18,5%, în comparație cu femeile – 16,2%. Ratele respective pe medii au înregistrat 23,2% în mediul urban și 14,6% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 18,1% au activat în sectorul agricol (în 2023 – 20,9%) și 81,9%, în activitățile neagricole (în 2023 – 79,1%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,4% (în 2023 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,3% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2023 – 12,2%), iar în construcții 7,5% (în 2023 – 7,1%). În sectorul de servicii au activat 61,0% din totalul persoanelor ocupate (în 2023 – 57,6%).

În aspect teritorial, 32,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 28,8% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 23,8% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,8%.

Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost practic la nivelul anului 2023: sectorului public i-au revenit 31,0% și sectorului privat sau altor forme de proprietate – 69,0%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților – 81,1% din total ocupare (în 2023 – 79,5%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁷ în rândul salariaților a constituit 5,8%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2023). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (7,6%), decât pentru femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (17,9%), comerț (6,4%) și industrie (5,0%).

În sectorul informal au lucrat 14,8% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2023 – 16,2%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1 ) a constituit 20,6% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2023 – 23,0%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 64,4% (în anul 2023 – 66,6%), iar în sectorul neagricol – 10,9% (în anul 2023 – 11,4%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole este înregistrată în construcții (63,3% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,7%.

Din totalul salariaților, 6,0% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Numărul persoanelor subocupate⁸ a fost de 23,4 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2023 a constituit 3,3% sau 29,3 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).