Tudor Chirilă a trecut în revistă luni, pe pagina sa de Facebook, o listă cu câteva cărți prin intermediul cărora se poate face o idee despre ce a însemnat „Rusia lui Putin” de-a lungul timpului, dar și „pentru a înțelege cum funcționează filosofia acestui dictator care pozează în țar”.
Pentru început, artistul recomandă cartea „Rusia lui Putin”, scrisă de Anna Politkovskaia, care „a fost omorâtă în fața scării blocului ei de ziua lui Vladimir Putin”. Potrivit lui Chirilă, este o carte pe care ar trebui „s-o citească toți cei care vor să înțeleagă cum funcționează filosofia acestui dictator care pozează în țar”.
Apoi ar mai trebui citită, după cum recomandă Tudor Chirilă, cartea „Vremuri second hand”, scrisă de Svetlana Alekseevici. Este o carte documentar, premiată cu Nobel, care oferă o „radiografie dureroasă a destinelor individuale în raport cu destrămarea Uniunii Sovietice, epoca Elțîn sau lovitura de stat eșuată de la începutul anilor ’90 care ar fi trebuit să readucă comunismul la putere și, implicit, să refacă URSS, nostalgia războiului care a transformat Rusia în «salvatorul Europei»”, notează Tudor Chirilă.
Totodată, ”pentru cei care adoră să se lase pradă manipulării digitale practicate de ruși” artistul recomandă memoriile Anniei Bentoiu: “Timpul ce ni s-a dat”.
De asemenea, artistul mai recomandă cartea „Amintiri din viață”, scrisă de Anița Nandriș Cudla, o țărancă româncă din Bucovina ”deportată în Siberia lui Stalin împreună cu cei trei copii ai ei, deposedată de tot ce reușise să agonisească până atunci”.
Ar mai fi de citit, potrivit lui Tudor Chirilă, și „Imago” a Liudmilei Ulițkaia, „o carte imensă din care îți poți face idee ce au însemnat Stalin și Hrusciov și cum au fost distruse viețile sutelor de mii de oameni peste care s-a construit viitorul luminos al comunismului”.
Tudor Chirilă mai recomandă „Generation P” a lui Victor Pelevin, „o carte despre vremurile nebune (la propriu) post URSS, când a început să se formeze noua teorie economică care a născut și primii ei pui: oligarhii ruși.
,,Recomand și „Mitraliera de lut” de la același autor”.
Totodată, Tudor Chirilă mai susține că de la Evgheni Vodolazkin, citind „Soloviov și Larionov”, poți înțelege mai bine războiul civil și diferențele dintre armata roșie și cea albă.
Pe lângă asta, „Enciclopedia sufletului rus” și „Stalin cel bun” scrise de Victor Erofeev ”sapă adânc în ADN-ul unui popor pe care nu suntem în stare să-l înțelegem și tindem să-l demonizăm din superficialitate”, notează Chirilă.
„În fața acestui asalt și cu un posibil război în Ucraina care ar aduce România (mult) mai aproape de influența rusească, nu ne rămâne decât lectura. Iar dacă vreți să începeți cu doar câteva pagini, citiți «Mantaua» lui Gogol cu al ei Akaki Akakievici Bașmacikin și veți înțelege momentul în care ne tot aflăm”, a încheiat Tudor Chirilă, conform Libertatea.
Creditare negativă în cazul agenților economici! Așa ceva nu s-a înregistrat în nicio țară din Europa! Situația din economie rămâne una complicată
„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.
„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.
Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.
„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.
Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.
Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.
„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.
Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% – credite accesate de către populație; 2015: 84,2% – credite accesate de către persoane juridice, 15,8% – de către populație; 2020: 64,4% – credite accesate de către persoane juridice, 35,6% – de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% – credite accesate de către persoane juridice, 40,7% – de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.
„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.
Fani din toată lumea au așteptat-o cu flori la hotel pe Celine Dion, la Paris. Artista, emoționată de valul de susținere
Celine Dion se află zilele acestea la Paris. Aceasta revine în forță pe scenă, cu un moment așteptat cu interes, pe care-l va susține la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024. De când se află în capitala Franței, artista canadiană a fost non-stop ovaționată de fani, așteptată la hotel și întâmpinată cu dragoste, scrie digifm.ro.
Celin Dion suferă de sindromul persoanei rigide, o boală care o împiedică să trăiască viața pe care și-o dorește și care nu i-a mai permis să cânte de câțiva ani. Tenace și dornică să învingă efectele debilitante ale afecțiunii, vedeta de 56 de ani nu se lasă. O întăresc cei trei copii ai ei, dragostea pentru muzică, dar și toate încurajările milioanelor de fani.
Cu iubire și flori au întâmpinat-o admiratorii și seara târziu, când Celine s-a întors la hotelul ei. Entuziasmată de valul de susținere, aceasta i-a salutat, vizibil emoționată, a ieșit pe trapa mașinii pentru a le face cu mâna și pentru a-i vedea pe cât mai mulți dintre ei, dar a împărțit și autografe.
Celine Dion se pregătește să urce pe scenă vineri. Cântăreața care a compus melodia „My Heart Will Go On” pentru superproducția „Titanic” a regizorului James Cameron, spune că „se simte bine”.
Celine Dion suferă de mari probleme de sănătate de la începutul acestui deceniu. Ea a dispărut din lumina reflectoarelor pentru a-și trata boala incurabilă, dar acum, este gata să facă o revenire sfidătoare pe scena de la la Jocurile Olimpice de la Paris.
Jennifer Lopez, mesaj emoționant după ce și-a sărbătorit ziua de naștere fără Ben Affeck
Jennifer Lopez a făcut public un mesaj emoționant pentru a marca împlinirea a 55 de ani, ea mulțumindu-le fanilor pentru sprijinul arătat de-a lungul anilor, scrie peroz.ro.
Dacă zilele trecute s-a bucurat de o petrecere cu tema ”Bridgerton”, de la care Ben Affleck a lipsit, Jennifer Lopez nu i-a uitat pe prietenii virtuali, motiv pentru care a făcut public un mesaj emoționant.
„Am râs, am zâmbit, am vărsat câteva lacrimi. Chiar am cei mai buni, cei mai minunați fani din lume. Nu aș putea să exprim în cuvinte cât de emoționată sunt și cât de binecuvântată sunt să vă am, să faceți parte din viața mea”.
„Mi-e greu să cred că am petrecut tot acest timp împreună. Este amuzant să stau și să mă gândesc la călătoria extraordinară pe care am avut-o, încă mă simt acea fetiță care a început energică și curajoasă, gata să înfrunte lumea întreagă, dar care în același timp era extrem de blândă, fragilă și poate chiar speriată, uneori, însă întotdeauna plină de iubire”.
Actrița din „Hustlers” le-a spus fanilor că ei sunt „cel mai mare cadou” de ziua ei, pe lângă prieteni și familie, care îi includ gemenii ei de 16 ani, pe care îi are cu fostul ei soț, Marc Anthony. De asemenea, este mamă vitregă pentru cei trei copii ai lui Affleck din căsătoria cu fosta lui soție, Jennifer Garner.
„Ați fost acolo pentru mine în momente mai bune și în altele mai puțin bune. Mereu m-am putut baza pe voi. Și vreau să știți că și voi vă puteți baza pe mine. Vă mulțumesc pentru dragostea, înțelegerea, loialitatea și, cel mai important, pentru dragostea voastră”, a încheiat ea.
Jennifer Lopez și Ben Affleck ar încerca să-și salveze căsnicia
Se zvonește că Jennifer și Ben lucrează pentru a-și rezolva problemele din relație, iar copiii lor, Violet, Fin și Samuel, din căsătoria anterioară a lui Ben cu Jennifer Garner, și Max și Emme, gemenii lui Jennifer cu Marc Anthony, încearcă să-și repare legăturile familiale.
Chiar dacă vila lor din Bel Air este scoasă la vânzare pentru 68 de milioane de dolari, fără să fi găsit încă un cumpărător, surse apropiate spun că Jennifer și Ben încearcă să-și salveze căsnicia, ținând viața lor personală departe de lumina reflectoarelor.
„Jen și Ben au fost de acord că cel mai bine este să se despartă un timp pentru a-și putea da seama cu adevărat ce își doresc”, a declarat un apropiat al acestora pentru DailyMail. „Era pregătiți să renunțe, dar au vrut să-și mai dea o ultimă șansă înainte de a se îndepărta definitiv”.
Jennifer și Ben, cunoscuți ca „Bennifer”, s-au logodit inițial în 2002, dar s-au despărțit în 2004. S-au reunit în 2021 și s-au căsătorit în 2022, prima dată în Las Vegas și apoi într-o ceremonie la conacul lui Affleck din Georgia.
Jennifer Lopez și-a sărbătorit miercuri cea de-a 55-a aniversare, postând pe Instagram o fotografie uimitoare într-un costum de baie dintr-o singură piesă, accesorizat cu bijuterii din aur galben. Ce a atras atenția fanilor a fost descrierea postării, menționând: „Acesta sunt eu… Acum”, adăugând un emoticon cu tort de ziua de naștere.
